Corpul de Control al ministrului mediului a inaintat ieri un raport incendiar procurorilor anticoruptie. Potrivit documentului, in perioada 2000-2004, guvernul Nastase ar fi atribuit Autoritatii Nationale Apele Romane 10.359 de miliarde de lei pentru executarea de lucrari hidrografice (6.533 reprezentau alocatii bugetare, iar 3.826 de miliarde erau sume atrase din credite externe).

Banii urmau sa fie folositi doar pentru lucrarile executate in cadrul sucursalelor „Crisuri” - Oradea si „Somes-Tisa” - Cluj. Din aceasta suma au fost alocate insa prin licitatie doar 1.125 de miliarde de lei, iar restul de 9.234 de miliarde prin incredintare directa.

Banii ar fi fost „oferiti” prin 15 hotarari de guvern, iar pentru a se putea aloca fara licitatie s-ar fi recurs - potrivit raportului intocmit de Ministerul Mediului - la un artificiu legal, stipulandu-se ca se va aplica procedura de „achizitii publice in situatii de forta majora”.

Documentul Corpului de Control arata ca procedura a fost aplicata ilegal, in contracte fiind fixate termene de finalizare a lucrarilor de peste doi ani, mergand chiar pana la zece ani, pentru anumite obiective. „In plus, obiectivele de investitii promovate reprezinta lucrari hidrotehnice de prevenire a inundatiilor si nu de inlaturare a efectelor.

De asemenea, actele normative au fost emise la perioade mari de la producerea calamitatilor, cazuri in care nu se poate invoca perioada imediata, pentru a face fata unei situatii de extrema urgenta”, se arata in raport. Astfel, in nota de fundamentare care a stat la baza emiterii Hotararii Guvernului nr. 374, din 23.04.

2002, s-a mentionat ca actul normativ este necesar pentru „inlaturarea efectelor calamitatilor naturale produse de inundatii, in perioada 2000-2001, in judetul Bihor” si ca „in urma inundatiilor din perioada 1980-1985 au fost realizate o serie de lucrari hidrotehnice de refacere si completare a indiguirii raului Crisul Negru, viiturile inregistrate in ultimii cinci ani demonstrand ca acestea nu

sunt suficiente”.

Fostul ministru Aurel Ilie (PSD) a dirijat banii spre firma sotiei sale

Raportul arata ca unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor alocate de guvernul Nastase a fost firma Aquaproiect, condusa de Leontina Ilie, sotia fostului ministru PSD al mediului, Aurel Ilie (foto). Aceeasi societate a fost implicata si in scandalul inundatiilor care au afectat, in primavara acestui an, judetul Timis.

Astfel, expertii se refera in raport si la lucrarile de consolidare pe raul Meles, la Beclean, pentru care au fost alocate 181 de miliarde de lei, prin procedura aplicata in cazuri de forta majora. „Consolidarea a fost inclusa nejustificat si promovata prin HG 292/2001, in situatie de forta majora, la data respectiva inregistrandu-se mai multe viituri, dar fara a se produce inundatii.

Executantul lucrarii a fost SC Aquaproiect, iar antreprenorul SC Repcon”.

Mai mult, potrivit aceluiasi raport, „Directia Apelor Somes-Tisa a incheiat cu SC Aquaproiect contractul 3.670, din 20.07.2001, de amenajare a paraului Valea Rea la Moiseni, judetul Satu-Mare, in valoare de 948 de milioane de lei.

Pentru realizarea proiectului, SC Aquaproiect a incheiat un alt contract cu Directia Apelor Somes-Tisa in valoare de 790 de milioane de lei, beneficiarul lucrarii devenind executant”.

Singuri in bataia apelor

In satul galatean, potopul a venit peste diguri invechite si oameni nepregatiti

Intre Namoloasa si Lunca Siretului e doar un val de pamant care insoteste cursul raului. Cand te urci pe peretele inalt - acum, singura cale de a ajunge in comuna rupta de lume e sa parcurgi, pe creasta, vreo 5 km -, tabloul iti da fiori. Daca viitura trecea dincolo, asezarea de 2.700 de suflete ar fi fost rasa de pe fata pamantului.

La primarie s-a primit ordin de evacuare abia miercuri, 13 iulie, cand apele „lingeau” deja buza digului.

Toata suflarea, evacuata

Timp de cinci zile, Namoloasa a fost comuna-fantoma. Cand a navalit prapadul, toata suflarea a fost evacuata din zona, cu barci si camioane militare. Doar batranii s-au incapatanat sa ramana in vatra satului, cu vitele - nici jandarmii, nici soldatii nu i-au convins sa plece. Posta a sosit pentru prima oara acum, dupa o saptamana. Localnicii s-au intors din bejenie abia de-o zi.

Ca sa constate ca Siretul le-a facut si lor paguba - din fericire, mica, in comparatie cu ceea ce ar fi putut sa fie. Porumbul, lucerna, toate sunt sub apa - vreo 4.000 de hectare - iar vreo 30 de case se scufunda lent.

„Am sunat alarma pe abuziv”

La primaria din Namoloasa-Centru e doar contabila. Primarul, Valerian Todita (paralizat in urma unui atac cerebral, chiar dupa ce a fost reales in functie), s-a internat in spital, la Bucuresti. Ieri, Dacia primariei l-a dus pe ulite, sa vada ce pagube sunt. Vicele, Vlad Stefan, e la o intalnire cu prefectul. Secretara si consilierii locali supravegheaza distribuirea ajutoarelor, la gradinita.

Intr-un cuier atarna lampi cu gaz: o parte din Namoloasa-Sat nu are curent.

O doamna, care ni se recomanda ca fiind referentul agricol, spune ca avertizarea de inundatii s-a primit in duminica de dinainte de necaz. Nu stie insa daca au fost avertizati si satenii. Cert e ca ea a convins-o pe secretara sa sune sirena, chiar pe data de 13 dupa-amiaza, inainte sa se ceara evacuarea.

„Am auzit-o la radio pe doamna ministru de la mediu, zicea ca Siretul a atins un debit cat Dunarea la intrarea in tara. Viceprimarul nu voia sa cream panica. Mi-a fost teama de ce e mai rau, asa ca eu si cu inca un angajat al primariei am covins-o pe doamna secretara. Si dumneaei a sunat alarma, pe abuziv.” In aceeasi noapte au venit barcile sa duca oamenii departe de urgie.

„Digul n-a mai fost consolidat din ‘70”

In Namoloasa-Sat, de la troita incolo, e apa pe ulite. A cedat digul de pe Siret. Au fost sparturi intre kilometrul 21 si 23, spune un consilier local. Suficient ca sa inunde toate culturile oamenilor si cateva zeci de gospodarii.

Acum, casele cu pereti din sipcuiala si lut se topesc in zeama care balteste. Pompe de evacuare a apei nu-s. Poate cere vicele azi, de la prefect.

„Am fost singuri in bataia apelor”, spune doamna referent agricol. Primarul nu a avut cum sa se implice, chiar sa fi vrut. „Da’ nici astia, de la Oficiul de Gospodarire a Apelor, nu s-au agitat”, spune Bute Iordache, consilier si posibil candidat la primarie, daca se hotarasc noi alegeri. „Digul la Siret nu a mai fost consolidat de la inundatiile alelalte, din ‘70.

De la viitura incoace, OGA nu au trimis picior de specialist sau macar un utilaj.” Consilierul spune ca mai sunt puncte slabe, la kilometrul 12-13.

Bute nu a parasit comuna la evacuare. Cu inca vreo 15 insi, a organizat patrule pe dig. Asa s-a observat ca Siretul a reusit sa strapunga valul de pamant, pe dedesubt. „Am vazut cum bolborosea apa, chiar in gradina, la de-alde Oprisan”, spune un satean. „Trecea apa prin vreo trei locuri. Am carat saci cu nisip, am astupat gaurile. Daca trecea apa, era nenorocire. Dumnezeu a vrut sa scapam.”

Vaduva cu sase copii

Elena Angheluta e intr-a treia si vrea, cand o fi mare, sa se faca doctorita. Aurelia, eleva de-a cincea, se rusineaza. „Zi ca te faci jandarm!”, ii sufla Elena. Ea si cu cele cinci surori ale ei, cu mama si cu bunica de 90 de ani au fost suite in barci, cand a venit apa mare, si duse spre Liesti, la adapost. Fetitele zambesc cand le facem fotografii. Zambeste si mama lor, vaduva de-un an.

Tocmai s-a intors de la biserica, a primit un ajutor de un milion doua sute de lei. Casa, cu peretii desfacuti ca foile de varza, e in apa. Din ulita, inundata, se zareste fix icoana din celalalt capat al odaii. Mama copiilor nu s-a dus sa vada. Are reumatism, abia merge. Vecinii i-au salvat porcul, i-au cules de pe mobile catelusele Bursuca si Luta, care se gudura acum la picioarele fetelor.

Nici o urma de manie pe fata femeii. Viitura i-a distrus gradina unde avea rosii, castraveti. „Mi-a ramas vaca, am sa dau lapte la copii.” Ceva despagubiri? Ridica din umeri: „Dumnezeu stie”. Deocamdata sta la niste oameni din sat. In rest, o sa se descurce, ca si pana acum, cu alocatia copiilor.