Ca sa scape de restrictiile la imprumuturi, romanii trebuie sa cumpere mai putine marfuri din import. Cresterea cu 140% a creditului de consum in valuta este cea care a fost gasita vinovata pentru dezechilibrul grav al balantei comerciale. In schimb, BNR preseaza puternic dobinzile la creditele in lei.

Masurile de temperare a creditului de consum si a celui in valuta vor fi mentinute pina cind economia va fi capabila sa ofere romanilor mai multe produse autohtone – a spus ieri Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, la conferinta Piata Creditului - organizata de FinMedia.

Nu doar creditele de consum finanteaza importurile si dezechilibreaza balanta de plati, dar si cele ipotecare, sustine Vasilescu. Potrivit oficialului BNR, imprumuturile pentru cumpararea locuintei sint utilizate cu preponderenta pentru achizitionarea de locuinte vechi, avind loc doar schimbarea proprietarilor.

Renovarea acestora creste, de asemenea, consumul din import, Adrian Vasilescu exemplificind cu vopselele nemtesti sau cu produsele sanitare italiene.

Creditul stimuleaza productia altora

Una dintre principalele cauze a masurilor BNR de frinare a creditarii, indeosebi in valuta, este aceea ca aceste imprumuturi au fost identificate ca sursa de finantare pentru importuri.

‘’Consumul stimuleaza productia, dar trebuie vazut a cui productie’’, a spus Vasilescu, aratind ca in perioada iulie 2004-iulie 2005, creditul neguvernamental in euro a crescut cu 90%, iar cel de consum in valuta a avut o crestere exploziva de 140%.

Aceasta in conditiile in care productia industriala romaneasca a inceput sa aiba minusuri, la fel si productivitatea, iar exporturile au inceput si ele sa gifiie. Oficialul BNR considera ca o astfel de evolutie trebuie stopata, intrucit adinceste deficitul de cont curent.

Potrivit comunicatului de ieri al Bancii Nationale a Romaniei, deficitul balantei de plati a atins aproape trei miliarde de euro in primele sapte luni ale anului, suma cu 54% mai mare decit cea din perioada corespunzatoare din 2004.

Cea mai mare contributie la deficit este data de dezechilibrul balantei comerciale, adica de diferenta din ce in ce mai mare dintre exporturi si importuri in favoarea acestora din urma.

Codasi la imprumuturi, fruntasi la dobinzi

In pofida cresterii spectaculoase din ultima vreme, romanii se-mprumuta mult mai putin decit ungurii, cehii sau polonezii. Potrivit unei analize a Coface Intercredit Romania, la 1 iulie 2005, volumul creditelor se situa, in valoare absoluta, la aproape 14 miliarde de euro, in vreme ce in Polonia acesta era de aproape 44 de miliarde de euro, iar in Cehia de 32 de miliarde.

Un decalaj si mai mare exista si in cazul volumului creditului contractat de persoane fizice, acesta fiind de 5 ori mai mic decit la polonezi si la jumatate fata de cehi. In schimb, nivelul dobinzilor platite de romani este mai inalt decit in toate tarile de referinta, atit pentru moneda locala, cit si pentru euro.•

Creste presiunea pe dobinzile la lei

Daca BNR a decis sa restrictioneze drastic creditul in valuta, prin deciziile CA al bancii centrale luate in ultima sedinta, bancile comerciale sint puternic presate sa reduca dobinzile la creditele in lei. Concret, BNR a hotarit sa lase bancile sa se descurce cum pot cu leii aflati in exces pe piata. Rata dobinzii la facilitatea de depozit a BNR a fost redusa de la 4% la numai 1% pe an.

Daca pina la adoptarea acestei decizii, bancile comerciale puteau plasa la Banca Nationala leii cu care nu aveau ce face cu 4%, acum „cistigul" potential s-a redus de 4 ori. Bancile vor fi nevoite sa scape de lei prin acordarea de credite firmelor si populatiei la dobinzi mult mai mici decit cele actuale.

De altfel, guvernatorul Mugur Isarescu anticipa recent ca bancile vor fi obligate sa reduca foarte mult dobinzile la imprumuturile in lei, dobinzi care se afla in prezent mult peste rata prognozata a inflatiei.

Analiza indicatorilor monetari evidentiaza tendinta ingrijoratoare ca expansiunea creditelor in valuta sa devanseze in continuare dinamica imprumuturilor in moneda nationala.

Formarea si conso-lidarea pietelor financiare in lei, inclusiv a celor pe termen mediu si lung, sint esentiale atit pentru eficienta politicii de tintire directa a inflatiei, cit si pentru trecerea in viitor la moneda euro, in conformitate cu criteriile de la Maastricht-explica BNR.

Portretul datornicului roman

Cea mai mare suma recuperata din creditele restante inregistrate pina la 21 septembrie se ridica la 29.000 de lei noi (290.000.000 lei vechi), rezulta din datele Coface Intercredit. De asemenea, statistica Coface arata ca cele mai usor de recuperat sint datoriile aflate sub pragul de 5.000 de lei noi (50.000.000 de lei vechi), in aceste cazuri proportia de colectare fiind de 85%.

Pentru sumele intre 5.000 de lei noi (50.000.000 de lei vechi) si 10.000 de lei noi (100.000.000 de lei vechi), s-au colectat 10% din creditele restante, in timp ce, pentru creditele peste 10.000 de lei noi (100.000.000 de lei vechi), se inregistreaza un grad de colectare de numai 5%.

In ceea ce priveste situatia creditelor restante in functie de utilitatea lor, din totalul imprumuturilor neachitate pina la 21 septembrie, 38% au fost contractate pentru nevoi personale, iar 56%, pentru bunuri de folosinta indelungata. Creditele auto, creditele pe card si contractele de leasing reprezinta doar 6% din totalul creditelor restante.

Pe medii de rezidenta a persoanelor imprumutate, 81% dintre creditele restante au fost contractate de persoane din mediul urban, in timp ce, in mediul rural, au fost contractate numai 19%, din totalul creditelor restante.

Totodata, intr-o clasificare a creditelor restante pe zone geografice, majoritatea sint contractate in Muntenia, respectiv 41%, 25% sint contractate in Moldova, iar 8% in Transilvania. Bucurestenii au contractat 28% din creditele restante.