La nivelul Romaniei, majoritatea furnizorilor de solutii ERP vorbesc despre o piata matura, care percepe importanta acestor sisteme in mediul de business. Pe de alta parte, insa, studiile de piata arata ca foarte multi manageri nici macar nu cunosc sensul propriu al termenului ERP.

In plus, referindu-ne la gradul de saturatie al pietei, potrivit companiei Sensimark Consult care a efectuat in primavara acestui an o cercetare privind profilul si potentialul pietei de ERP la nivel national, sub 60% din companiile romanesti cu o cifra de afaceri de peste 1 million USD au implementata sau in curs de implementare o solutie ERP.

Procentul pare, la prima vedere, satisfacator, insa aproximativ o treime din companiile care detin un sistem ERP se gandesc deja la o schimbare de solutie.

Tot potrivit Sensimark, in multe cazuri nu sunt implementate solutii complete, ci doar anumite module, asadar nu se poate vorbi despre o piata saturata sau matura. Suntem, deci, in fata unei contradictii intre ceea ce afirma furnizorii de ERP si care este, de fapt, realitatea pietei.

In spiritul critic caragialian, aceasta situatie s-ar traduce prin: "industria romana e admirabila, e sublima, putem zice, dar lipseste cu desavarsire…".

Sigur ca este o exagerare. Chiar daca piata romaneasca de ERP nu este inca matura si nu poate fi comparata cu alte piete care au traditie in acest sens, cifrele arata o crestere constanta, deloc de neglijat.

Un set comun de 16 intrebari, privit exclusiv din perspectiva cititorului, pentru 7 furnizori de ERP. Aceasta a fost provocarea Link in cazul Dosarului de fata.

La inceput a fost Cuvantul ...

Termenul ERP este invaluit, inca, intr-o aura de mister datorita confuziilor care se nasc in jurul lui. Cauzele sunt multiple: pe de o parte, de vina sunt anumiti furnizori de solutii informatice care isi vand produsele drept ERP cu toate ca acestea nu indeplinesc astfel de functii.

Pe de alta parte, lipsa de experienta a managerilor in alegerea solutiei optime pentru afacerea lor, este un alt motiv care are drept rezultat accentuarea ambiguitatii asupra ERP.

Nu in ultimul rand, presa de profil isi are partea ei de vina, dezbatand subiectul intr-un limbaj de lemn, pur tehnic, fara sa tina seama de cititorul prea putin familiarizat cu termenii de specialitate pe care ii implica ERP-ul.

Daca la toate acestea adaugam si costurile destul de ridicate pe care le presupune implementarea unei solutii ERP, vom intelege si de ce multi clienti spun, inca, "pas" cand vine vorba de achizitionarea unui asemenea sistem.

Se impune, deci, explicarea "Cuvantului", respectiv a notiunii de ERP.

Ioana Pana, SMB & Partner Manager la SAP Romania, considera ca ERP-ul este "o solutie de gestiune a resurselor intreprinderii care cuprinde functionalitati si module de management al afacerii si care asigura baza informatica de inregistrare si administrare a proceselor financiar-contabile, de vanzari si distributie, de achizitii, operatiuni, management al productiei, management al resurselor umane si servicii in cadrul organizatiei."

De aceeasi parere este si Florentina Andrei, Director de Vanzari Charisma Enterprise (TotalSoft) care adauga faptul ca sistemele ERP "ofera o privire de ansamblu asupra companiei, permitand luarea deciziilor in timp real si o buna gestionare a relatiei furnizor-client."

"Chiar daca, in mod traditional, ERP-ul reprezinta un sistem complet de management si control al tuturor resurselor si fluxurilor unei afaceri, definitia acestuia poate fi extinsa si cu zonele de CRM (Customer Relationship Management), SCM (Supply Chain Management) etc., plasandu-se, astfel, in zona eBusiness Suite si devenind un sistem complet de management atat al proceselor interne, cat si al

gestionarii relatiilor cu partenerii, clientii sau potentialii clienti", afirma Alexandr Pastor, Applications Senior Sales Manager in cadrul ORACLE Romania.

Mihaela Moga, SAP Business Development Manager la S&T Romania si Costin Fodor, Senior Consultant in cadrul aceleiasi companii, sustin ideea de ERP ca sistem de gestiune al resurselor interne, cat si al relatiei cu furnizorii si clientii: "De obicei, ERP-ul include, ca elemente de baza, module destinate tuturor departamentelor din cadrul unei companii (financiar-contabil, aprovizionare si

depozite, vanzari si distributie, productie, resurse umane etc.), prin intermediul carora managerii pot gestiona o parte din afacerea lor, precum si legatura cu furnizorii si clientii."

Andrei Iliescu, General Manager la DimSoft, este de parere ca "denumirea ERP, ca Enterprise Resource Planning, s-a pastrat prin traditie, dar necesitatile informatice – tot mai complexe la nivelul unei companii – ofera ERP-ului o conotatie mult mai apropiata de Business Intelligence, de un Enterprise Resource Management."

Esenta ERP este surprinsa in definitiile, la obiect, oferite de reprezentantii SIVECO Romania si IBM Global Services.

Astfel, Sorin Dimofte, Direct Sales and Consultancy Manager in cadrul SIVECO Romania considera ca "Enterprise Resource Planning este un termen ce defineste un set larg de activitati, reprezentat de o aplicatie software multi-modulara, care ajuta o organizatie sa isi administreze optim resursele."

In aceeasi nota, Bogdan Cotirta, HR Consultant la IBM Global Services, apreciaza ca "aplicatiile ERP gestioneaza, in mod integrat, procesele de afaceri din cadrul unei organizatii (logistice, financiare, corporative)."

Piata romaneasca de ERP prin ochii furnizorilor ...

Chiar daca o parte din respondenti sunt rezervati in ce priveste etichetarea pietei nationale de ERP drept matura, acestia sustin, in unanimitate, o crestere constanta. De asemenea, in opinia lor, piata a cunoscut un ritm accelerat de dezvoltare abia in ultimii 2-3 ani, cu toate ca notiunea de ERP este prezenta in Romania din prima parte a anilor ’90.

Motivele sunt date de lansarea unor proiecte informatice de anvergura, cresterea pietei de software si a capacitatii companiilor mici si mijlocii de a adopta o solutie ERP. Legat de acest aspect, Andrei Iliescu (DimSoft) afirma ca "organizatiile mici si mijlocii sunt un segment in plin proces de maturizare si, fara indoiala, vor reprezenta ca numar, cele mai multe implementari de solutii ERP."

Sorin Dimofte (SIVECO Romania) este de parere ca piata romaneasca de EAS a cunoscut o crestere spectaculoasa in anul 2003, ca urmare a demararii unor proiecte complexe precum cel de la CNAS, dupa care, in 2004, ritmul de crestere a fost mai lent dar constant.

"Economia romaneasca a fost deja validata ca functionala, iar faptul ca organizatiile apeleaza la acest tip de solutii este o dovada ca suntem pregatiti pentru piata internationala", afirma el.

"Cresterea numarului de functionalitati, solicitarea cat mai frecventa a sistemelor web-enabled si delimitarea accentuata a verticalelor de piata, sunt principalele tendinte care vor influenta piata de EAS", adauga sursa citata.

Ioana Pana (SAP Romania) considera, de asemenea, ca piata romaneasca de ERP creste constant de la un an la altul si sustine ca organizatiile locale au inceput sa constientizeze importanta unui sistem informatic integrat si beneficiile pe care acesta le aduce.

Dar, in opinia ei, acest lucru va provoca si schimbari in criteriile de alegere a unei solutii: "chiar daca pretul ramane, in continuare, cel mai important criteriu, castiga teren si alte principii de apreciere, cum ar fi maturitatea, scalabilitatea si flexibilitatea solutiei, credibilitatea furnizorului si capacitatea lui de a asigura stabilitatea solutiei si intretinerea pe termen lung, referintele globale si locale in industrie, costul total al proprietatii etc."

Privita strict din perspectiva furnizorilor, "piata locala de ERP este suficient de matura incat sa poata raspunde unor cerinte complexe impuse de diversele modele de afaceri, solutiile existente acoperind atat o arie extinsa de necesitati de business, cat si posibilitati de investitie variate", afirma Alexandr Pastor (ORACLE Romania).

Florentina Andrei (TotalSoft) este de parere ca maturizarea pietei de ERP este benefica "atat pentru achizitorii care pot alege solutia potrivita propriei afaceri, cat si din perspectiva concurentiala, obligand furnizorii la o perfectionare continua a solutiilor."

Bogdan Cotirta (IBM Global Services) identifica premisele cresterii pietei romanesti de ERP: "maturizarea organizatiilor locale, investitiile straine si scaderea costurilor de implementare (licente, servicii, infrastructura HW, infrastructura de comunicatii), sunt factorii care au determinat o crestere anuala a pietei, desi nu spectaculoasa, dar constanta. Cred ca aceasta tendinta se va mentine pana in anul 2010."

Mihaela Moga si Costin Fodor (S&T Romania) analizeaza dezvoltarea pietei de ERP pe doua directii, pe de o parte din perspectiva companiilor private, iar pe de alta parte din prisma companiilor cu capital de stat: "pornite cu cativa pasi inainte, companiile private au capatat o experienta consistenta in utilizarea instrumentelor IT pentru exploatarea datelor si informatiilor generate in

activitatea curenta. De aceea, multe dintre ele fac inca un pas in directia dezvoltarii sistemelor proprii prin adaugarea de noi module ce extind capabilitatile si viziunea asupra performantelor companiei. De cealalta parte, organizatiile cu capital de stat au demarat mai greu procesul de adoptie al aplicatiilor IT in activitatea de analiza si raportare.

Insa efectele constatate, le-au determinat sa priveasca cu mult mai multa bunavointa implementarea acestui tip de solutii."

... si prin ochii analistilor independenti

Asa cum am aratat anterior, din datele rezultate in urma studiului realizat de Sensimark Consult in parteneriat cu colegii nostri de la Agora Media, piata romaneasca de ERP este inca departe de a fi matura sau saturata.

Exceptand cazul companiilor in care ruleaza deja sau se implementeaza un ERP, interesant este ce se intampla in cealalta categorie de organizatii – cea fara ERP – care, de fapt, reprezinta segmentul de potentiali clienti. Aici, nivelul de cunoastere al solutiilor ERP este suficient de mic incat sa ingreuneze procesul de adoptare al acestor sisteme.

O buna parte din companiile fara ERP nici macar nu au auzit despre aceste solutii, iar cele care au auzit, nu cunosc functionalitatea, utilitatea sau importanta lor.

Pe de alta parte, totusi, piata romaneasca de ERP a crescut. In domeniile Productie si Distributie, verticalele s-au acoperit, pana acum, peste medie ceea ce constituie premise de succes pentru o piata in dezvoltare.

Cert este ca informarea si educarea publicului sunt esentiale pentru atingerea gradului de maturitate scontat, insa, potrivit Sensimark, target-ul trebuie sa fie top managementul (ca factor de decizie) si nu directorii de IT.

Cireasa de pe tort

Avand in vedere permisivitatea anumitor domenii de activitate din punct de vedere al aplicabilitatii solutiilor ERP, am dorit sa aflam care sunt ramurile economice in care gradul de utilizare al sistemelor ERP este cel mai ridicat.

Potrivit lui Bogdan Cotirta (IBM Global Services), domeniile de activitate in care se vehiculeaza volume mari de date sau cu un grad de complexitate ridicat, sunt si cele in care solutiile ERP sunt cele mai raspandite. "Retail si distributie, bunuri de larg consum, utilitati, petrol si chimie sunt cateva astfel de exemple", afirma el.

Mihaela Moga si Costin Fodor (S&T Romania) sunt de aceeasi parere, considerand ca "in general, pionierii pe piata romaneasca de ERP au fost companiile mari din zona manufacturing si utilitati" insa, tot in opinia lor, "ERP-urile devin o necesitate pentru toate companiile care ajung la un anumit grad de dezvoltare si care resimt presiunea pietei concurentiale."

Si oficialii SAP, ORACLE, TotalSoft si DimSoft considera ca cireasa de pe tort este reprezentata de distributie & retail si productie, la care se adauga domeniul financiar-bancar. Cu alte cuvinte, activitatile care presupun fluxuri mari de date.

Interesanta este opinia SIVECO Romania care, pe langa segmentul financiar-bancar si cel al utilitatilor publice, amintite si de ceilalti furnizori, este singurul respondent care include in domeniile de activitate cu grad ridicat de utilizare al solutiilor ERP si administratia publica centrala.

Perspectiva clientului: "Cu ce ma ajuta un ERP?"

Orice organizatie care doreste implementarea unei solutii ERP este prea putin interesata de vorbe frumoase. Firesc, potentialul client isi doreste sa cunoasca exact ce beneficii ii va aduce achizitionarea si implementarea unui sistem ERP in cadrul business-ului pe care il conduce.

De aceea Link va prezinta, in continuare, avantajele ERP asa cum le-au identificat furnizorii.

Gestionand resursele organizatiei in care este implementat, ERP-ul ofera, in primul rand, date exacte, relevante si usor de accesat ceea ce reprezinta un suport adecvat pentru luarea deciziilor manageriale in timp real.

Automat, acest lucru conduce la cresterea productivitatii si eficientei companiei, la reducerea costurilor si a riscurilor operationale, la un management financiar mai bun si, implicit, la cresterea profitabilitatii business-ului.

Utilizarea resurselor, indiferent de natura lor (umane, materiale etc.), va fi planificata optim, pe baza previziunilor si cererii de piata, ceea ce presupune posibilitati extinse de control, analiza si raportare, precum si coerenta si eficienta pentru fiecare flux de activitate in parte.

De asemenea, un ERP asigura si concordanta cu raportarile impuse de legislatie, precum si documentele prevazute de procedurile interne, eliminand inconsistentele si redundantele din cadrul companiilor si armonizand, astfel, afacerea.

Asadar, avantajele sunt multiple si acestea sunt probate de numeroasele implementari la nivel mondial. Insa "toate aceste beneficii sunt aduse numai in cazul implementarii unui sistem ERP verificat, matur, stabil si performant", este de parere Ioana Pana (SAP Romania).

"In caz contrar, avantajele unui ERP vor fi anulate de costurile si eforturile de corectare a erorilor de functionare, de repunere in functiune a sistemului in cazul caderilor, de problemele generate in urma instalarii actualizarilor legislative, versiunilor superioare sau noilor functionalitati", adauga ea.

Ce trebuie sa contina un ERP performant?

Avand in vedere confuzia dintre un adevarat sistem ERP si aplicatiile punctuale de contabilitate, gestiune a depozitelor etc., este necesar sa ne oprim asupra elementelor de identificare si tehnologiilor pe care o solutie performanta ERP trebuie sa le contina.

Este foarte adevarat ca tehnologiile utilizate intr-un ERP "depind, in mare masura, de furnizorul acestuia si de viziunea asupra business-ului din companii", afirma Sorin Dimofte (SIVECO Romania). Insa exista cateva caracteristici pe care o aplicatie ERP trebuie sa le detina.

Ele au fost identificate de Andrei Iliescu (DimSoft): "Un ERP performant trebuie sa posede o baza de date moderna, disponibila pe orice platforma (Windows, Linux, AIX) si care sa permita comunicarea cu alte aplicatii (ODBC, TCP/IP, XML).

De asemenea, este de preferat ca aplicatia ERP sa asigure o gama completa de tehnologii pentru eBusiness cum ar fi e-mail extern si intern, chat, telefonie VoIP, suport pentru magazin virtual.

Necesitatile clientilor sunt deosebit de exigente incat aplicatiile moderne includ suport pentru interconectarea cu dispozitive mobile (laptop, PDA), portal de companie care permite utilizarea aplicatiei din orice punct al lumii prin intermediul Internet sau ca rularea aplicatiei sa se faca pe servere paralele."

Alexandr Pastor (ORACLE Romania) considera ca "un sistem ERP serios trebuie sa raspunda catorva cerinte importante in ce priveste centralizarea si integrarea informatiei, disponibilitatea, securitatea, scalabilitatea etc.

De asemenea, este necesar ca diferitele module implementate sa fie integrate, sistemul sa fie interfatabil, usor configurabil, sa poata sustine procese on-line si sa puna la dispozitie instrumente pentru suport decizional."

"Cat ma costa un ERP? Se justifica investitia intr-o astfel de solutie?"

Costurile unei solutii ERP difera in functie de foarte multe elemente si reprezinta, de fapt, un cumul de alte costuri. Asadar, in pretul unui ERP intra "costul licentelor software, costul serviciilor de implementare a solutiei, costul intretinerii, costurile integrarii cu aplicatii externe si mentenanta acestor interfete, costul infrastructurii hardware si de telecomunicatii.

Toate aceste elemente depind de specificul implementarii solutiei intr-o anumita companie: procesele care se doresc sa fie implementate, numarul de utilizatori, durata si scopul implementarii", afirma Ioana Pana (SAP Romania).

De aceeasi parere este si Sorin Dimofte (SIVECO Romania) care considera ca pretul unei solutii ERP depinde, in primul rand, de complexitatea cerintelor beneficiarului.

Bogdan Cotirta (IBM Global Services) ne ofera si cateva repere de pret: "O solutie ERP entry level are un cost minim asociat de aprox. 20-30 K EUR, in timp ce o solutie performanta de minim 150 K EUR."

Din acest motiv, multe din companiile romanesti clasifica solutiile ERP drept scumpe. In acest caz, se pune problema rentabilitatii unei asemenea investitii.

Alexandr Pastor (ORACLE Romania) vede investitia intr-un ERP drept "o investitie in dezvoltarea companiei si transpunerea acesteia pe noi principii de eficienta si competitivitate."

"Investitia intr-un ERP se justifica prin satisfacerea necesitatilor companiei, pornind de la nevoile de prima importanta cum ar fi raportarea principalilor indicatori ai afacerii si ajungand pana la posibilitatile de previzionare a pietei, a bugetelor si chiar simulari ale acestora", sustine Andrei Iliescu (DimSoft).

Florentina Andrei (TotalSoft) recunoaste ca "ERP-ul este o solutie care presupune costuri considerabile pentru orice tip de companie, indiferent de domeniul de activitate, fluxul de documente sau numarul de angajati.

Insa integrarea tuturor datelor si obtinerea de rapoarte complexe in timp real conduc la cresterea eficientei si reducerea timpului de operare, fapt ce justifica investitia intr-o asemenea solutie."

Bogdan Cotirta (IBM Global Services) considera ca principalele elemente care justifica investitia intr-o solutie ERP sunt date de "cresterea performanetelor activitatii companiei prin optimizarea proceselor (de exemplu, cresterea cash-flow-ului, scaderea timpilor de productie si livrare, optimizarea stocurilor, scurtarea ciclurilor financiare) si prin oferirea informatiilor corecte factorilor de

decizie. In acelasi timp, valoarea companiei poate creste prin valoarea investitiei si prin «garantia» pe care o ofera o solutie performanta la nivel international – pretul de lista al companiei putand creste cu pana la 10%."

Pe de alta parte, Mihaela Moga si Costin Fodor (S&T Romania) vorbesc despre posibilitatea cuantificarii returului pe investitie, care poate fi calculat "mai ales in implementarile care au foarte bine definit scopul proiectului, rezultand beneficiile complete ale utilizarii solutiei ERP: cresterea cifrei de afaceri, scaderea costurilor pe anumite domenii etc."

Tot din perspectiva Return on Investment (ROI), Ioana Pana (SAP Romania) aminteste si beneficiile care sunt, uneori, destul de dificil de cuantificat in cifre, cum ar fi "cresterea productivitatii angajatilor, reducerea eforturilor pentru realizarea task-urilor administrative consumatoare de timp, luarea unor decizii mai bine fundamentate, reactii mai rapide la schimbarile pietei etc."

ERP-ul si costurile ascunse

Foarte multi beneficiari se plang de depasirea bugetelor initiale aprobate pentru achizitionarea solutiei ERP. Daca implementarea are loc fara intarzieri care sa presupuna alocarea de noi resurse umane si materiale, atunci, de cele mai multe ori, putem vorbi despre costuri ascunse.

Sorin Dimofte (SIVECO Romania) este de parere ca aparitia acestor "hidden fees" este cauzata de "lipsa concordantei dintre pozitia de la negociere si cea din timpul implementarii. Cu alte cuvinte, la negociere, cerintele clientului sunt minime cu scopul scaderii pretului de achizitie, insa in timpul implementarii solicitarile sunt maxime, in discordanta cu negocierea initiala."

Florentina Andrei (TotalSoft) considera ca "in faza de ofertare, trebuie discutate toate costurile implicate de implementarea unui ERP, respectiv: sistem de operare, baze de date, infrastructura hardware" tocmai pentru a fi evitate eventualele nemultumiri rezultate din aparitia costurilor "ascunse".

Extrem de interesanta este opinia DimSoft vis-a-vis de costurile ascunse si de "pacatul" furnizorilor de ERP: "Costurile ascunse constituie un punct litigios al implementarii, care poate avea un efect letal asupra procesului. Este consecinta unor situatii care nu sunt tratate, in mod profesionist, nici de catre furnizor, nici de catre beneficiar.

Dintre pacatele furnizororului amintim: in primul rand, vom face referire la TCO (Total Cost of Ownership) care nu se refera doar la costul licentei asa cum intalnim la aplicatiile informatice generale. In cazul de fata vorbim despre o aplicatie personalizata, dedicata unui anume tip de afacere si dezvoltata in baza necesitatilor unui anume client.

Ca atare, vom vorbi si despre costuri de analiza a afacerii respective, despre costurile de personalizare a aplicatiei, despre licenta modulelor, despre cerintele tehnice ale aplicatiei (licente de utilizatori, investitii in hardware) si despre intretinerea acesteia (armonizarea cu legislatia locala, suport tehnic, update-uri).

Toate aceste costuri alcatuiesc TCO, care nu ar trebui sa fie ascuns de catre furnizorii de ERP ci, din contra, ar trebui expus inca de la primele discutii.

In al doilea rand, este vorba de costul licentelor, respectiv al serviciilor de configurare impuse de software-ul aditional (retea, baza de date etc.) pe care furnizorul de ERP nu le declara «din prima» pentru ca el considera ca nu fac parte din costul ERP.

Nu sunt declarate nici necesitatile de upgrade al hardware-ului necesar pentru a rula solutia, fata de care furnizorul considera ca echipamentele nu sunt problema lui.

In al treilea rand, pe parcursul implementarii, odata cu intelegerea mai adanca a aplicatiei beneficiarului, i se reveleaza alte rezolvari sau necesitati care atrag costuri suplimentare.

De cealalta parte, vina de fond a beneficiarului consta in declansarea procesului implementarii fara o pregatire substantiala a acesteia, ce trebuie sa aiba la baza o analiza profesionala a sistemului informatic. A doua cerinta importanta pentru beneficiar este ca procesul implementarii sa fie condus de un sef de proiect care sa urmareasca, permanent, incadrarea in costurile previzionate."

ERP egal clienti multumiti?

Da si nu. Trebuie inteles ca ERP-ul nu este un instrument magic, care transforma totul peste noapte. In acelasi timp, ERP-ul nu se vinde cu garantia succesului; exista si foarte multe istorii de implementari esuate. Drept pentru care, achizitionand un sistem ERP, nu inseamna ca acesta va avea singur grija de clientii unei companii.

Este foarte adevarat, insa, ca avand o solutie ERP implementata, gestionarea resurselor, inclusiv din perspectiva relatiilor comerciale, devine mai facila. Dar asta nu inseamna ca managementul organizatiei va sta cu mainile in san, lasand clientii in grija sistemului-minune.

De aceea, respondentii considera, in unanimitate, ca implementarea unei solutii ERP inseamna, de cele mai multe ori, o reproiectare a proceselor de afaceri ale unei organizatii si o crestere a eficientei. Un astfel de sistem aduce o evidenta exacta a operatiunilor si relatiilor cu clientii, drept pentru care se pot asigura servicii prompte si de calitate superioara catre acestia.

Practic, "relatia cu mediul exterior al companiei se imbunatateste datorita controlului asupra tuturor resurselor, precum si a capacitatii de previzionare din timp a eventualelor probleme", este de parere Sorin Dimofte (SIVECO Romania).

ERP-ul poate ajuta, asadar, la realizarea unei legaturi mai stranse cu clientii, dar achizitionarea unei astfel de solutii nu vine cu pachetul "clienti fericiti" inclusa…

Factorii de risc in achizitionarea unui ERP. Esuarea implementarilor

Avand in vedere costurile destul de mari pe care le implica achizitionarea unui ERP, era firesc sa intrebam ce riscuri presupune investitia intr-o asemenea solutie. Extrem de interesant este punctul de vedere al furnizorilor, aproape toti considerand ca riscurile vin din partea clientului si nu din partea companiilor care se ocupa de implementare.

SAP este de parere, de exemplu, ca principalul risc tine de necunoasterea domeniului si de neglijarea anumitor criterii de alegere a solutiei ERP. In opinia Ioanei Pana, "multi manageri urmaresc, exclusiv, pretul de achizitie fara sa tina seama de alti factori.

De aceea exista riscul de a alege o solutie nepotrivita necesitatilor companiei, o solutie care nu poate sustine, pe termen lung, cresterea afacerii, o solutie insuficient testata care poate genera probleme de stabilitate, functionalitate sau extindere."

Florentina Andrei (TotalSoft) considera, de asemenea, ca primul pas pentru o implementare de succes este "alegerea unei solutii performante, apropiata de specificul de activitate al clientului astfel incat nivelul de configurare sa fie minim, o solutie care sa fie confirmata de referinte pe piata romaneasca."

Sorin Dimofte (SIVECO Romania) apreciaza ca "printr-o comunicare adecvata intre cele doua echipe de proiect, problemele legate de implementare pot fi evitate." Pe langa situatiile in care managementul companiei-client nu sustine proiectul sau sefii de compartimente nu se implica suficient in implementarea si utilizarea solutiei sau personalul nu cunoaste si nu intelege necesitatea si beneficiile

trecerii de la aplicatiile individuale la solutiile integrate, Sorin Dimofte identifica si o serie de puncte critice care apar pe parcursul implementarii unei solutii ERP: "In primul rand nu se acorda suficienta atentie procesului de analiza a nevoilor, adevaratele necesitati aparand mult mai tarziu, pe parcursul implementarii.

In al doilea rand, se asteapta ca verificarea rezultatelor sa se faca de catre implementator, ceea ce este complet gresit; fiecare utilizator final trebuie sa verifice rezultatele activitatii de care raspunde.

Nu in ultimul rand, tergiversarea renuntarii la aplicatiile vechi: desi nu este indicat sa se lucreze in paralel mai mult de doua luni de zile, clientii continua aceasta practica pana la jumatate de an."

Deosebit de important este faptul ca esuarea unei implementari nu inseamna numai pierderea investitiei materiale in solutia ERP. Efectele negative se resimt in "deteriorarea relatiei cu clientii, cu angajatii sau in pierderea cotei de piata si de imagine", apreciaza Bogdan Cotirta (IBM Global Services).

"De aceea se recomanda alegerea unui partener cu experienta, capabil sa prevada si sa combata aceste riscuri", adauga el.

Alexandr Pastor (ORACLE Romania) este de parere ca "reticenta clientului la sugestiile furnizorului de ERP constituie un risc deloc de neglijat. Se presupune ca o companie serioasa detine un backgroud solid pentru a putea propune practici eficiente de afaceri si modalitati de imbunatatire a mediului de lucru.

Insa, in conditiile in care clientul nu este deschis la propunerile furnizorului, exista riscul ca practicile greoaie utilizate pana in acel moment sa se perpetueze in noul sistem, scazandu-i valoarea."

Printre putinele companii care sustin ca o implementare de succes depinde si de potentialul echipei furnizorului, se numara DimSoft: "Daca echipa care realizeaza implementarea nu intelege sau nu are capacitatea de a raspunde necesitatilor clientului, soarta ERP-ului achizitionat poate fi un esec", apreciaza Andrei Iliescu.

De asemenea, acesta sustine ca "potrivit studiilor, aproape 60% din implementarile de ERP esueaza total sau partial la prima tentativa, de aceea se recomanda ca in alegerea solutiei sa primeze nu costul, ci traditia/maturitatea aplicatiei respective, numarul de implementari sau referintele despre bonitatea companiei care realizeaza implementarea."

Chiar daca exista numeroase istorii de implementari esuate pe piata globala de ERP, la nivelul Romaniei furnizorii considera, in unanimitate, ca aceste cazuri sunt rare.

Florentina Andrei (TotalSoft) este de parere ca o implementare esuata in adevaratul sens al cuvantului are loc doar atunci cand "solutia este complet nepotrivita business-ului. Dar acest lucru se intampla extrem de rar pentru ca orice vanzator, oricat de oportunist ar fi, nu va vinde o solutie daca stie ca ea este incompatibila si nu o poate implementa."

Pe de alta parte, Bogdan Cotirta (IBM Global Services) reliefeaza o serie de motive pentru care implementarea unui ERP poate fi un esec. Le prezentam, in cele ce urmeaza.

"In primul rand vorbim de elementele care tin de conducerea companiei-client: lipsa unei viziuni clare si a unor obiective masurabile, lipsa legaturii cu obiectele strategice ale organizatiei si lipsa introducerii proiectului ERP ca prioritate in agenda organizatiei.

In al doilea rand, sunt factorii care tin de Managementul Proiectului: scope creep; metodologii si unelte inadecvate; proceduri neclare de escaladare a problemelor; munca redundanta; lipsa de coordonare intre proiectul de ERP, Managementul Schimbarii, Managementul Scolarizarii, Managementul Securitatii si Controlului, si Echipa de Infrastructura; planificarea necorespunazatoare a implementarii si

a suportului operational. Foarte importanta este si performanta echipei de proiect, cat si buna comunicare si scolarizarea corespunzatoare a utilizatorilor finali."

Team Work: succesul in implementarea unui ERP

Pentru evitarea factorilor de risc pe care i-am amintit si pentru o implementare de succes, clientii trebuie sa inteleaga, in opinia furnizorilor, ca achizitionarea unui ERP este complet diferita fata de simplul proces de cumparare al unor marfuri.

Toti respondentii considera ca beneficiarii pornesc cu o mentalitate gresita, respectiv mentalitatea achizitorului care, punand la dispozitie resursele financiare, asteapta finalizarea implementarii si garantia. Or, implementarea unui ERP este, de fapt, un proces cu doi actori – beneficiar si furnizor – care conduce la reusita doar pe baza lucrului in echipa.

"Clientul trebuie sa puna la dispozitia furnizorului, pe toata durata procesului de implementare, resursele umane necesare pentru a evita o configurare care nu reflecta modelul de business al companiei", apreciaza Mihaela Moga si Costin Fodor (S&T Romania).

Florentina Andrei (TotalSoft) considera ca este de bun augur desemnarea de catre companie a "unui administrator al sistemului ERP care sa asigure suportul pentru echipa clientului si sa acorde sprijin si echipei furnizorului", existand, astfel, o permanenta comunicare intre cele doua parti.

Si Ioana Pana (SAP Romania) este de parere ca "lipsa de implicare a clientului in realizarea proiectului duce aproape intotdeauna la depasirea resurselor alocate si chiar la esecul acestuia."

Cei trei "E": ERP, EAI si E-Business

Conceptul de Enterprise Application Intergration (EAI) este folosit destul de frecvent cand vine vorba de urmatorul pas in e-Business.

EAI se refera, in mod special, la integrarea ERP-ului cu celelalte sisteme informatice cum ar fi ECM (Enterprise Content Management – managementul informatiei nestructurate), deoarece "informatia structurata, prelucrata de ERP, reprezinta doar 20% din informatia necesara luarii deciziei de business", afirma Sorin Dimofte (SIVECO Romania).

In conceptia ORACLE, "ERP este parte integranta a e-Business, iar EAI reprezinta un rau necesar. Un rau pentru ca introduce un grad sporit de complexitate, risc si, mai ales, costuri. Necesar deoarece foarte multe companii sunt, deja, in situatia in care aceasta integrare nu poate fi evitata.", apreciaza Alexandr Pastor.

Si reprezentantul IBM Global Services, Bogdan Cotirta, considera ca "tendintele mondiale sunt din ce in ce mai mult indreptate in directia integrarii intregului lant (furnizori-organizatie-beneficiari). In acest context, putem vorbi de interconectarea solutiilor ERP, folosind sisteme standard de interfatare B2B (Business to Business) sau B2C (Business to Customer)."

Toate panzele sus!

Furnizorii de ERP sustin ca organizatiile romanesti au inceput sa constientizeze necesitatea implementarii de solutii integrate pentru afaceri, iar apropierea de intrarea pe piata concurentiala europeana le determina sa adopte cat mai curand un ERP.

Ramane, insa, problema investitiei in sine care, desi sperie multi manageri, este usor amortizabila si genereaza multe avantaje. Experientele la nivel mondial au demonstrat acest lucru.