Presedintele Basescu apreciaza ca Legea privind statutul deputatilor si al senatorilor stabileste atat pentru parlamentarii in functie, cat si pentru fostii parlamentari, unele avantaje care, prin natura lor excesiva, exced categoriei drepturilor si se constituie in privilegii interzise de art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

De asemenea, regimul juridic al parlamentarilor in materie procesual penala contine dispozitii care incalca art. 21 din Constitutia Romaniei referitoare la liberul acces la justitie.

De asemenea, in cererea de reexaminare transmisa Parlamentului Romaniei este semnalat faptul ca pastrarea legitimatiei si insemnului dupa incetarea mandatului ar crea multiple situatii nefiresti. „Nici un alt demnitar (ministru sau asimilat al acestuia) nu are un astfel de privilegiu.

In plus, predarea lor la sfarsitul mandatului ar fi fireasca si pentru a evita, pe de o parte, orice tentatie de a abuza de calitatea de „fost parlamentar", iar pe de alta parte eventualele alegatii cu privire la comiterea unui astfel de abuz", se arata in expunerea de motive.

Presedintele Basescu sustine necesitatea modificarii articolului si din cauza faptului ca gratuitatile referitoare la calatoriile parlamentarilor se acorda conform art. 44 alin. (1), exclusiv pe baza legitimatiei de deputat sau de senator.

Totodata, presedintele Basescu considera excesiv ca de pasaportul diplomatic sa beneficieze si membrii familiilor parlamentarilor, potrivit art. 48 din legea transmisa spre promulgare, avand in vedere ca pasaportul diplomatic constituie un document care, potrivit acordurilor internationale, faciliteaza indeplinirea misiunilor diplomatice.

De asemenea, conform Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, art. 8 limiteaza acest drept numai pentru copiii minori ai parlamentarilor, nu si pentru majorii aflati inca in intretinerea sa.

In cazul in care prezenta acestora este necesara indeplinirii, de catre parlamentar, a unei misiuni incredintata de catre statul roman, legea amintita lasa posibilitatea ministrului afacerilor externe de a-i acorda pasaport diplomatic", se mai precizeaza in cererea de reexaminare.

Totodata, prevederea referitoare la pasaportul diplomatic constituie o discriminare nepermisa de Constitutie, intre parlamentari si ceilalti demnitari.

Intr-un capitol separat, intitulat „Alte drepturi patrimoniale ale parlamentarilor", Legea stabileste ca deputatii si senatorii beneficiaza chiar si dupa expirarea mandatului, de o indemnizatie tranzitorie, pana la obtinerea unei retributii salariale sau venituri din activitati independente, dar nu mai mult de 6 luni de la data

expirarii acestuia. De asemenea, tot in cadrul aceluiasi capitol, legea contine prevederi speciale referitoare la pensiile de serviciu ale parlamentarilor, ce nu tin cont de proportionalitatea cuantumului pensiei cu sumele efectiv cotizate la sistemul de pensii.

Prin cererea de reexaminare, seful statului nu sustine atribuirea unor asemenea drepturi intrucat ele sunt discriminatorii fata de alte categorii de demnitari si, prin aceasta, neconstitutionale.

In plus, nu trebuie uitat, arata presedintele in cererea adresata Parlamentului, ca demnitatile se exercita in interesul poporului, astfel ca nu pot fi detasate de perceptia si de starea economica generala.

In acelasi document transmis Legislativului, presedintele Basescu solicita reformularea art. 23 alin.

(5) astfel incat sa nu poata fi interpretat in sensul ca parlamentarii nu pot fi chemati ca martori in procese penale, in fata politiei ori a parchetului, deoarece s-ar incalca astfel liberul acces la justitie al persoanei vatamate din acel proces, garantat de art. 21 din Constitutia Romaniei.

Din aceleasi motive, pentru a nu impiedica realizarea justitiei, trebuie eliminata posibilitatea de a ascunde organelor judiciare faptele si informatiile de care deputatul sau senatorul a luat la cunostinta in exercitarea mandatului.

Referitor la art. 24 care reglementeaza procedura in caz de retinere, arestare sau perchezitie a deputatului ori senatorului, presedintele tarii considera ca trebuie stabilita o procedura in concordanta cu termenele stabilite de catre Constitutia Romaniei in art. 23 alin. (3) si de catre Codul de procedura penala in art. 144 alin. (1).

Astfel, retinerea nu poate fi dispusa pe o perioada mai mare de 24 de ore, insa acordul Camerei din care parlamentarul face parte pentru arestarea sa poate fi dat in 15 zile de la cererea sau instiintarea ministrului justitiei. Mai mult, alin. (4) al art.

24 din legea trimisa spre promulgare stabileste obligativitatea publicarii acestei hotarari in Monitorul Oficial al Romaniei, fara sa mentioneze daca publicarea reprezinta o conditie „ad validitatem" a hotararii.

Prin interpretarea logica, analizand institutii similare, rezulta ca nepublicarea impiedica producerea efectelor juridice.

De aceea, procedura criticata trebuie redusa ca durata pentru a nu permite punerea in libertate a unei persoane periculoase pentru societate, eventual stabilind o incuviintare provizorie data de catre Biroul permanent, tot astfel cum, la art. 23 alin. (4), acesta poate revoca provizoriu retinerea.

De asemenea, trebuie reglementat termenul in care Monitorul Oficial al Romaniei este obligat sa publice hotararea in cauza. Fara aceste reglementari, statul se va gasi in imposibilitatea de a realiza justitia, pedepsind vinovatii dar, mai ales, protejand nevinovatii.