Presa bulgara in pericol

de     HotNews.ro
Luni, 16 ianuarie 2006, 0:00



Un amendament recent adus legii presei din Bulgaria violeaza toate principiile de functionare a serviciilor publice audiovizuale si anunta timpuri grele pentru posturile radio-tv private, se arata intr-un comentariu publicat de Reteaua Balcanica de Investigatii Media.

Presa comerciala bulgara se confrunta cu posibilitatea unui colaps in urma unei schimbari neasteptate a legii radio-televiziunii, care permite celor doua corporatii publice finantate de stat sa difuzeze la fel de multe reclame precum posturile private.

Amendamentul a trecut in graba si in mare secret prin Parlamentul de la Sofia la sfirsitul anului 2005. Acesta incalca principiile elementare ale dezvoltarii presei publice si ar putea conduce la o scadere drastica a veniturilor din publicitate, ruinind posturile private care depind de aceasta.

Posturile media independente reprezinta un fenomen relativ nou in Bulgaria, datind din 1992, cind primele posturi radio private au inceput sa emita dupa caderea regimului comunist. Primele posturi comerciale nationale au primit licenta abia in anul 2001.

Intre timp, posturile de stat de televiune - BNT si respectiv radio - BNR si-au mentinut pozitia dominanta pe piata multumita sprijinului financiar de la bugetul de stat. De asemenea, acestea au cedat in fata presiunilor politice.

Partidele de la guvernare au continuat sa isi exercite influenta in Consiliul Presei Electronice, CEM – ai carui membri sunt alesi de catre presedinte si de parlament si nu de catre comunitatea media – acestia facind din BNT si BNR simple instrumente.

Timp de multi ani sectorul media incearca sa negocieze cu statul pe marginea transformarii in corporatii care servesc in mod clar interesele publice si nu partidele de la putere. Comunitatea media a insistat in special asupra unui nou sistem de finantare care sa garanteze independenta BNT si BNR.

Recentul amendament, insa, lucreaza in directie opusa, deschizind probleme pe care jurnalistii sperau ca ar fi fost depasite.

Adoptat ca prevedere a bugetului de stat pe 2006, amendamentul a fost votat in graba in ultima saptamina a anului 2005 si a fost publicat in Monitorul Oficial pe 29 decembrie. Nu a existat nici o consultare cu sectorul media bulgar, nici macar cu propriile subcomisii parlamentare de radio si televiziune.

Totusi, acesta modifica fundamental legea existenta de functionare a radioului si televiziunii majorind de zece ori cantitatea de publicitate permisa posturilor BNT si BNR si le asigura celor doi giganti media venituri de 50 de milioane de euro anual de la bugetul de stat.

Noua reglementare schimba drastic profilul pietei de publicitate radio si de televiziune din tara – a carei valoare anuala totala nu depaseste 100 de milioane de euro – dereglind fragilul echilibru dintre posturile publice si cele comerciale.

Modificarile legislative au inlaturat orice element de concurenta pe piata, permitind dominarea totala a sectorului de catre cele doua companii de stat.

Ceea ce este surprinzator este ca schimbarea, care pare a incalca politicile concurentiale europene, apare cu putin timp inaintea aderarii Bulgariei la Uniunea Europeana.

Potrivit Tratatului de la Amsterdam din 1999, finantarea de stat a serviciului public audiovizual nu trebuie sa ameninte libera concurenta. Aceasta poate continua doar daca finantarile sunt in interesul general al populatiei.

Schimbarile submineaza, de asemenea, eforturile si asa slabe ale BNT si BNR de a incepe sa functioneze ca furnizori de servicii publice. Inaintea schimbarii, orice comparatie intre serviciile acestora si cele ale posturilor comerciale nationale, Nova TV, BTV sau Darik Radio, arata ca grilele posturilor comerciale erau foarte asemanatoare grilelor posturilor de stat.

Fiind acum mai interesate in atragerea publicitatii comerciale, cele doua posturi publice vor fi mai greu de diferentiat de rivalii lor comerciali.

Cu siguranta, acestea nu vor intruni criteriile de furnizare de servicii media publice definite de European Broadcasting Union, care prevad categorii de programe care servesc interesul public, finantare publica si management subordonat interesului public.

Este, de asemenea, incorect ca posturile publice finantate direct de la bugetul de stat sa fie si organizatii producatoare de profit si jucatori importanti pe piata de publicitate. Recentele schimbari au evidentiat cu siguranta amatorismul uimitor al multor parlamentari bulgari.

La fel de lipsita de profesionalism a fost declaratia directorului BNT, Ulyana Prumova, in care aceasta afirma ca nu are nici o intentie sa transforme televiziunea publica intr-un concern comercial. Declaratia ignora faptul ca nici macar alegerea unor astfel de politici nu depinde de directorul general, care are un mandat de trei ani.

Multi membri ai Parlamentului sustin acum ca au adoptat amendamentul din greseala si vor sa il corecteze. Totusi, este neclar cum si de ce a fost comisa aceasta greseala.

Intre timp, cele doua posturi publice isi pastreaza avantajul, aceasta schimbare amenintind sa intoarca timpul cu 15 ani in urma in sectorul audiovizual comercial.

Bulgaria este acum chiar mai departe de cele mai bune practici europene – care prevad ca guvernele sustin doar posturile audiovizuale care nu difuzeaza publicitate comerciala.

Comentariu de Antoaneta Arsova, director executiv al Asociatiei Societatilor de Radio si Televiziune din Bulgaria






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


51 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by