Documentele sustrase din Dosarul "Matusa Tamara" se afla in arhiva HVB Bank titreaza ziarul Ziua.
Dan Pascariu, presedintele HVB, a declarat ca banca va pune la dispozitia anchetatorilor actele.In prima zi a mandatului de premier Adrian Nastase a schimbat conducerea Oficiului de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor numindu-l pe Ion Melinescu scrie Cotidianul.
Gandul citand Mediafax titreaza ca documentele lipsa din Dosarul "Matusa Tamara" ar fi disparut dupa schimbarea puterii politice, in anul 2000.
Dosarul "Matusa" poate fi reconstituit
Disparitia dosarului de la ONPCSB nu inchide cazul. Documentele tranzactiei din 1999, care a avut loc in contul Danei Nastase nu s-au pierdut, aflandu-se la banca HVB * Dan Pascariu, presedintele HVB, a declarat ca banca va pune la dispozitia anchetatorilor actele, daca acestia le vor solicita
Disparitia sau distrugerea dosarului "Matusa" de la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) nu inchide cazul, asa cum multa lume a speculat sau cum au sperat unii. Cel sau cei care au distrus sau subtilizat dosarul au facut o munca in zadar.
Daca vor fi descoperiti, cei responsabili de acest fapt isi vor da seama ca si-au luat o mare "teapa". Pentru ca "munca" lor a fost in zadar. Documentele tranzactiei din 1999 care a avut loc in contul Danei Nastase, in valoare de 400.000 de dolari, la banca CreditAnstalt Austria, actuala HVB, nu s-au pierdut.
Ele se afla la banca HVB, presedintele institutiei, Dan Pascariu declarand ca banca va pune la dispozitia anchetatorilor actele, daca acestia le vor solicita. "Raportarile catre ONPCSB sunt arhivate in conformitate cu legislatia in vigoare", ne-a declarat presedintele HVB Romania, Dan Pascariu.
El a precizat ca, in cazul in care Oficiul pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor solicita retrasmiterea acestei sesizari, banca este obligata sa procedeze in consecinta. Pana in acest moment, HVB Romania nu a primit solicitari de la Parchet in legatura cu acest caz.
Astfel, este extrem de simplu pentru procurorii DNA, cei care fac verificari legate de averea lui Adrian Nastase, sa solicite bancii trimiterea actelor privind tranzactia bancara, astfel incat ancheta sa poata continua. Acelasi lucru il poate face si Oficiul.
Pentru ca acestea exista, iar faptul ca dosarul a disparut de la ONPCSB nu poate ingreuna in nici un fel ancheta procurorilor DNA, care nu are nici o legatura cu cea a Parchetului General. Oamenii lui Botos ancheteaza doar disparitia dosarului de la Oficiu si nu averea lui Adrian Nastase.
Acuze la adresa Parchetului General Disparitia dosarului de la ONPCSB nu este un caz singular, o intamplare.
Daca presa nu ar fi aratat faptul ca Adrian Nastase a mostenit fabuloasa suma de un milion de euro de la matusa Tamara si nu ar fi facut dezvaluiri legate de acest caz, nimeni nu s-ar fi sesizat ca de la ONPCSB a disparut comunicarea bancii CreditAnstalt Austria, din 1999, referitoare la o tranzactie care a avut loc in contul Danei Nastase.
Dosirea dosarelor cu greutate si nelucrarea acestora a fost cuvantul de ordine pana in 2004, cand la conducerea Oficiului a venit judecatorul Iulian Dragomir. La acea vreme, Dragomir a facut mai multe sesizari la Parchetul General impotriva lui Ion Melinescu, cu privire la 14 infractiuni de abuz in serviciu.
La acea vreme, ca si in prezent, in fruntea Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie se afla Ilie Botos. O echipa de procurori s-a deplasat la Oficiu, in urma sesizarilor judecatorului Iulian Dragomir.
Numai ca, derularea evenimentelor si faptul ca dintr-o institutie a statului care are ca atributii combaterea criminalitatii economico-financiare au disparut documente, arata ca ancheta subalternilor lui Botos la ONPCSB a fost de fapt o vizita de curtoazie. Se pare ca procurorii care au venit in 2004 la ONPCSB au venit cam degeaba, pentru ca nu au facut nimic.
Au luat niste declaratii si au plecat la fel cum au venit. Nu prea i-a interesat ce s-a intamplat in perioada in care Melinescu a condus Oficiul. Nu i-a interesat nici faptul ca, in perioada in care acesta s-a aflat la conducerea ONPCSB, unul din dosarele cu greutate, cel al lui Omar Hayssam, a fost tinut la sertar.
Daca subalternii lui Botos ar fi facut o ancheta ca la carte in 2004, poate ar fi descoperit si lipsa dosarului care o viza pe Dana Nastase.
Nu este insa exclus ca acest lucru sa se fi intamplat. Dar poate au fost intimidati de titularul contului. La acea vreme, procurorii Parchetului General au facut mai multe vizite la Oficiu, dar Melinescu nu a fost pus sub invinuire in 2004, desi presedintele ONPCSB, Iulian Dragomir, furnizase probe concrete despre Melinescu.
Anchetatorii au anuntat ieri, ca acesta este urmarit penal pentru uzurpare de calitati oficiale, intrucat, dupa eliberarea sa din functie, ar fi semnat o serie de acte desi nu se mai afla la conducerea Oficiului.
Nastase nu stie cine a sustras dosarul
Adrian Nastase declara ca nu are cunostinta si nu poate aprecia cine ar fi putut sustrage acte din dosarul aflat la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, dar sustine ca din documentul pierdut apar in presa facsimiluri folosite impotriva sa.
"Cred ca cei care folosesc aceste extrase sunt mai in masura decat mine sa dea detalii despre disparitia acestui dosar", afirma Nastase. El precizeaza ca in luna decembrie 2004 a solicitat, impreuna cu sotia sa, Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor sa i se comunice daca detine informatii privind "suspiciuni referitoare la operatiuni suspecte de spalare a banilor".
Potrivit lui Nastase, din raspunsul pe care l-a primit tot in luna decembrie 2004, rezulta ca nu au existat nici un fel de indicii privind prezumtiva implicare a sa si a sotiei sale in operatiuni ilegale si nici nu s-a semnalat lipsa vreunui document.
"Nu s-a constatat existenta unor indicii temeinice privind implicarea dumneavoastra in operatiuni suspecte de spalare a banilor, care sa fi determinat informarea unitatii de Parchet", se arata in raspunsul primit de sotii Nastase de la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor pe 8 decembrie 2004 si dat publicitatii de catre presedintele Camerei. Raspunsul a fost semnat de Ilie Iulian Dragomir.
Citeste articolul complet in Ziua
Spalarea Banilor, un program al Guvernului Nastase
Relatia lui Adrian Nastase cu Oficiul de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor a fost una cu totul speciala, chiar obsesiva. In chiar prima zi de mandat, el si-a plantat la sefia institutiei omul de incredere, pe Ion Melinescu. La finalul mandatului, el a cerut aceleiasi institutii certificat de buna purtare. Dosarul in care era implicata Dana Nastase deja disparuse.
Persoana aflata in fruntea Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor pare sa fi fost una dintre prioritatile absolute ale lui Adrian Nastase ca premier. A doua hotarire a Guvernului Nastase, luata pe 30 decembrie 2000, imediat dupa instalare, viza tocmai debarcarea celui care condusese pina atunci institutia, Adrian Cucu, si instalarea ca presedinte a lui Ion Melinescu.
La acea data, Dana Nastase era deja subiectul unui dosar al Oficiului, legat de o depunere bancara de 400.000 de euro, proveniti din vinzarea unor bijuterii ale matusii sale catre omul de afaceri Alexandru Bitner.
Sfirsitul lui Cucu
Adrian Cucu n-a mai apucat decit sa-si puna ordine in hirtii. Ultima sa zi de lucru in Oficiu a fost 3 ianuarie 2001, cind deja Melinescu se instalase. „La ora plecarii mele, toate dosarele din institutie erau complete", ne-a declarat Cucu, cel pe timpul caruia Oficiul a inceput cercetarea in dosarul Danei Nastase.
Fostul sef al ONPCSB isi justifica siguranta prin aceea ca „sistemul de lucru care era atunci nu permitea disparitia documentelor". Inainte ca Nastase sa-l numeasca presedinte al Oficiului, Ion Melinescu era membru in plenul format din 7 persoane. El reprezenta Ministerul Justitiei, dar lucra in interiorul ONPCSB.
Epoca Melinescu
Melinescu a condus Oficiul pina in aprilie 2004, cind a fost eliberat din functie in urma unui scandal, dar a fost recuperat imediat de Adrian Nastase si numit consilier la Palatul Victoria. Odata cu el a fost concediat si directorul Mircea Popescu, fostul sef al Directiei de Evidenta Operativa.
Cei doi sint deja anchetati pentru ca ar fi „dosit" mai multe informatii provenind de la serviciile secrete si de la politie despre Omar Hayssam, Gheorghe Strungariu si Genica Boerica. De retinut ca Mircea Popescu era si secretarul plenului ONPCSB, care avea obligatia arhivarii si pastrarii tuturor documentelor, inclusiv ale celor clasate.
In plus, Popescu a fost singurul functionar din ONPCSB care nu a primit certificat de acces la informatiile secrete de stat de la Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat (ORNISS).
Haos la Oficiu
Cel care i-a urmat in functie lui Melinescu, in fruntea Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, a fost magistratul Iulian Dragomir, care a demisionat la rindul sau pe 15 decembrie anul trecut. El ne-a spus ca nu a stiut despre existenta dosarului „Dana Nastase".
„Cind am preluat presedintia Oficiului, am gasit acolo un haos si o catastrofa din punctul de vedere al securizarii informatiilor. Trei luni au muncit oamenii nostri, consiliati de cei ai SRI si ORNISS, pentru a face un sistem de securitate impenetrabil", ne-a spus Iulian Dragomir.
In opinia sa, dosarul Nastase ar fi fost inchis sub pretextul ca nu sint probe pentru a sesiza Parchetul General, dar ulterior, in loc sa fie arhivat, a fost luat din Oficiu.
„Nimeni nu ar fi aflat vreodata ca dosarul a fost furat, daca presa nu ar fi scris despre existenta sa. Atunci, fortat de imprejurari, Parchetul a cerut dosarul si asa s-a descoperit ca nu mai este in Oficiu", sustine Dragomir.
Stergerea urmelor
In decembrie 2004, cind isi preda mandatul de premier, Adrian Nastase a cerut aceleiasi institutii o adeverinta din care sa rezulte situatia sa, din punctul de vedere al specificului activitatii acesteia. Adeverinta i-a fost favorabila, insa intre timp dosarul sotiei sale disparuse.
Potrivit surselor noastre, acel dosar continea citeva sute de pagini, ceea ce arata ca s-a lucrat destul de temeinic la el.
Adrian Nastase a confirmat ieri ca in decembrie 2004 a solicitat, impreuna cu sotia sa, Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor sa i se comunice daca detine informatii privind „suspiciuni referitoare la operatiuni suspecte de spalare a banilor".
„Nu s-a constatat existenta unor indicii temeinice privind implicarea dumneavoastra in operatiuni suspecte de spalare a banilor, care sa fi determinat informarea unitatii noastre de catre Parchet", se arata in raspunsul primit de sotii Nastase de la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, pe 8 decembrie 2004 si dat publicitatii de catre actualul presedinte al Camerei.
Iulian Dragomir ne-a confirmat ca i-a dat acest raspuns lui Nastase, precizind insa ca nu avea voie sa-i spuna daca a fost sau nu cercetat: „Raspunsul Oficiului, dat ca urmare a verificarilor interne facute de functionarii institutiei de la acea data, nu reprezinta un certificat de cazier sau de buna purtare, ci o situatie de exceptie, avind in vedere calitatea persoanei solicitante".
Citeste articolul complet in Cotidianul
Nastase se apara de ceva ce nu este inca acuzat: spalare de bani
DNA nu investigheaza daca a spalat sau nu familia Nastase sute de mii de euro, ci de ce a disparut de la Oficiul pentru Spalarea Banilor raportul de la banca.
Presedintele Camerei Deputatilor, Adrian Nastase, a declarat, ieri, ca nu are cunostinta si nici nu poate aprecia cine ar fi putut sustrage acte din dosarul „matusa Tamara", aflat la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor.
El spune, in schimb, ca din documentul pierdut au aparut in presa facsimiluri care sunt folosite impotriva sa. „Cei care folosesc aceste extrase sunt mai in masura decat mine sa dea detalii despre disparitia acestui dosar", se apara Nastase, intr-un comunicat de presa.
Acesta sustine, totodata, ca in luna decembrie 2004 a solicitat, impreuna cu sotia sa, Oficiului sa li se comunice daca detine informatii privind „suspiciuni referitoare la operatiuni suspecte de spalare a banilor".
„Nu s-a constatat existenta unor indicii temeinice privind implicarea dumneavoastra in operatiuni suspecte de spalare a banilor, care sa fi determinat informarea unitatii de Parchet", a venit raspunsul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor pentru Adrian Nastase.
Presedintele Camerei Deputatilor insista mai mult asupra solicitarii pe care a facut-o Oficiului (desi nu justifica de ce a simtit nevoia sa o faca) in loc sa caute explicatii in legatura cu disparitia unor acte referitoare la averea sa, fapt ce ridica acum semne de intrebare.
Nastase se multumeste sa repete doar ca imputarile care i se aduc in presa sunt nefondate si reprezinta un atac la adresa familiei sale.
Citeste articolul complet in Gandul
