De cate ori politicienii aflati la putere ajung sa planga pentru drepturile pensionarilor sau spun ca profesorii au salarii prea mici, inseamna ca vin alegerile. In mod obisnuit, cel care anunta vreo amarata de indexare trimestriala de 0,1% este ministrul muncii sau seful casei de pensii.
In ultima saptamana insa, premierul Tariceanu si liderul PD, Emil Boc, s-au intrecut in promisiuni privind majorari de pensii, ajutoare sociale sau cresteri salariale. "Cei care astazi sunt pensionari sunt cei care au facut Romania de care noi ne bucuram astazi.
Merita respectul nostru!", declama, duminica, Emil Boc, de parca partidul sau nu s-ar afla, de peste un an, la guvernare, iar Ministerul Muncii si conducerea Casei Nationale de Pensii nu ar fi conduse de reprezentanti ai PD.
Chiar daca discursul oficial de ieri al lui Emil Boc era ca PD nu iese de la guvernare, pregatirile pentru anticipate nu se suspenda si orice mijloc este permis pentru castigarea lor.
Acest proces electoral este inevitabil si tot ceea ce mai asteapta PD si Traian Basescu este momentul oportun pentru declansarea procedurilor constitutionale. Faptul ca guvernarea PD-PNL-PC-UDMR se va incheia in scurt timp nu trebuie privit ca o drama nationala.
De la bun inceput s-a stiut ca o astfel de combinatie politica este minata de interese divergente si nu va putea rezista. In timp, in loc sa-si armonizeze pozitiile, partenerii de guvernare au ajuns, pur si simplu, sa se urasca, ceea ce a dus la blocarea Executivului si a facut imposibila continuarea unei colaborari.
Doua lucruri umbresc insa acest proces democratic al anticipatelor. Primul este ca PD si Traian Basescu dovedesc, o data in plus, ca nu urmaresc decat sa detina intreaga putere – guvern, parlament, presedintie si servicii secrete –, nefiind capabili sa colaboreze cu alte formatiuni politice.
Ca demn mostenitor al FSN, partidul lui Emil Boc a conservat vechea mentalitate comunista, exprimata atat de plastic de V.I. Lenin: "Toata puterea - in mainile sovietelor".
si in 1998, atunci cand Basescu a declansat caderea Cabinetului Ciorbea, PD nu a dorit decat sa profite de o conjunctura favorabila in sondajele de opinie si sa detina mai multa putere in interiorul urmatorului guvern.
Al doilea element ingrijorator este modul in care presedintele Traian Basescu urmareste ca, in preajma acestui proces electoral, sa-si fidelizeze serviciile secrete, cea mai buna dovada fiind laudele desantate aduse, ieri, SRI.
Bineinteles, serviciile secrete nu pot aduce la victorie un partid care se prabuseste in sondaje. Dar ele pot oferi informatii care, atent gestionate, pot suplimenta numarul parlamentarilor unui ipotetic "partid prezidential".
Nu trebuie uitat ca, in 1992, Ion Iliescu a reusit sa puna pe picioare un partid in cateva luni, pe care l-a si adus la victorie, folosind suportul tehnic al serviciilor speciale. Pana si sediul central al acelui partid era intr-o casa conspirativa a fostei Securitati. Acum, metodele vor fi, bineinteles, mult mai rafinate.
Ramane insa impresia ca, la 16 ani de la executarea lui Nicolae Ceausescu, Securitatea si PCR sunt inca mult prea prezente in viata politica, pentru o tara care se pretinde a fi democratica.
