Bancile au aplicat o politica de „toleranta zero" fata de restantierii la plata creditelor. Mii de cazuri au fost insa raportate Biroului de Credite „din greseala" sau cu sume mici, de 5.000-10.000 lei vechi.
Situatiile acestor persoane (numarul restantierilor cu debite mici este de circa 5.000) pot fi remediate de catre banci - la cererea debitorilor - si de catre Biroul de Credite - la cererea bancilor.
Membrii Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) sustin ca remedierea situatiilor necesita eforturi suplimentare din partea bancilor si a clientilor, insa chiar si cei cu restante minore, imposibil de remediat, vor putea primi credite in viitor. Chiar si unii bancheri au intarzieri la plata unor credite, insa asta nu inseamna ca nu pot primi noi imprumuturi.
Politica de raportare catre Biroul de Credite a fost una de „toleranta zero" pana in prezent din partea bancilor, sustine Radu Ghetea, presedinte ARB.
Desi „paratii" sunt mentinuti in baza de date a Biroului de Credit (institutie de monitorizare a restantierilor persoane fizice) timp de cinci ani, bancile nu sunt obligate sa nu dea imprumuturi persoanelor in cauza, iar statistica BC ramane una pur consultativa.
Avand in vedere goana bancilor dupa clienti, am putea asista chiar la creditarea celor cu restante nesemnificative mai mari de 30 de zile.
Intarzierile reale nu sunt tolerate
Chiar si cu intarzieri, clientii tot vor primi credite, mai ales daca numarul celor „fara pata" va fi epuizat, sustine presedintele ARB, Radu Ghetea. „Ramane la latitudinea oricarei banci daca un client este rau-platnic de la 10 RON sau de la zero. Bancile n-au ajuns inca la un punct de vedere uniform, insa situatiile pot fi rezolvate de catre client cu banca", precizeaza Ghetea.
„Problema este una reala. Au existat persoane care au platit rata, insa nu au tinut cont si de comisionul de 0,5 euro. S-au lansat astfel in dezbatere renuntarea la declararea rau-platnicilor cu sume mici si impunerea unei limite. Unele banci sunt de acord, altele nu", declara Dan Pascariu, presedinte HVB si vicepresedinte ARB.
Avand in vedere ca in viitor si institutiile de leasing si finantare nebancara, companiile de telefonie si chiar cele de utilitati vor raporta situatiile proprii cu rau-platnici Biroului de Credite, bazele de date privind intarzierile vor creste exponential. „Se doreste limitarea la minimum 500.000 de lei vechi a debitelor restante declarate.
Bancile trebuie sa cada de acord asupra acestei cifre", sustine un expert. In acelasi timp, sistemele de IT ale bancilor trebuie imbunatatite pentru a respecta termenul de 30 de zile impus cu privire la raportarea unui debit restant.
Presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, considera insa ca toate cazurile trebuie raportate, intrucat nu toate bancile au propriile departamente de colectare a debitelor de la rau-platnici. Petre Bunescu, vicepresedinte executiv al BRD, sustine chiar ca sistemul romanesc este foarte permisiv cu restantierii, intrucat in SUA „se face inchisoare si pentru 100 de dolari".
„Intarzierile nu trebuie tolerate. Biroul de Credite nu a fost infiintat pentru a permite mai multa toleranta", considera Dan Pascariu.
Odata cu implementarea sistemului secund impus de Comitetul de la Basel, clientii bancilor nu vor putea sa deschida o afacere fara un certificat de bonitate din partea Biroului de Credite, sustine Ghetea.
Pana la implementarea Basel II insa, vor trece cel putin doi ani, 2007 fiind „un an de teste".
Deocamdata, doar cinci banci trimit date despre cei care platesc la timp ratele, in timp ce 22 remit Biroului de Credite informatii despre rau-platnici, sustine presedintele institutiei, Serban Epure. Prima solicitare catre BC privind situatia unei persoane este gratis si parvine in doua-trei zile plus data postei, iar cererile ulterioare sunt platite fiecare cu cate 3 RON.
