Ioana Lupea arata ce a fost cu adevarat grav si semnificativ in interventia televizata de marti noaptea a presedintelui.
Un anunt prezidential nocturn care a trecut neobservat. Presedintele ne anunta ca e debandada in serviciile secrete. O singura propozitie, pierduta intr-o revarsare de explicatii si amintiri despre trecutul sau marinaresc, o afirmatie nechestionata de interlocutorii nocturni si flatati de telefonul prezidential, din studioul postului Antena 3.
Interesati pana la obsesie sa-l prinda pe Traian Basescu cu cioara vopsita, sa-i smulga orice amanunt - nume, intamplare, hohot de ras - ce le-ar permite sa reformuleze din nou si din nou biografia omului cel mai cautat la dosar din Romania.
Nu stim daca Traian Basescu are dosar la Securitate dar am aflat ca, daca ar exista vreunul, la debandada de acum din servicii, ar fi imposibil sa nu iasa.
Este neobisnuit pentru un sef de stat sa recunoasca public ca in structurile de care se ocupa, prin atributiile sale privind siguranta nationala, e haos. Cu atat mai surprinzator cu cat presedintele a incercat inca de la inceputul mandatului sa stabilizeze si sa dea incredere acestor institutii pana la a fi acuzat ca li s-a subordonat, pentru a le castiga increderea.
Semnele unor rafuieli interne se vedeau deja prin ziare, unde nu de multa vreme apar informatii si documente provenite fara dubiu din interiorul structurilor de informatii care vizeaza persoane legate in trecut sau in prezent de acestea, scurgeri simptomatice pentru crizele de sistem.
Ion Cristoiu primeste o scrisoare anonima (pe care a avut amabilitatea sa ne-o puna la dispozitie) despre legatura dintre un anume general SRI Stanciu Vasile, fost ofiter acoperit la consulatul din Anvers, care l-ar fi avut in retea pe Traian Basescu.
„Romania libera” publica un articol despre implicarea unul alt general SRI, Ionel Constantin Bidireci, seful contraspionajului, in organizarea fugii lui Omar Hayssam, dupa ce ar fi „protejat informativ” si rapirea celor trei jurnalisti in Irak.
Ce a produs insa destabilizarea serviciilor secrete intr-un timp atat de scurt? Nu se poate vorbi despre un singur eveniment izolat, ci despre o serie, inceputa cu predarea tuturor arhivelor Securitatii catre CNSAS.
Este greu de crezut ca, dupa sapte ani de lupte pentru fiecare fila de dosar cu institutia abilitata cu deconspirarea serviciilor, ar fi acceptat sa cedeze, fara convulsii interne, mina de aur pe care si-a construit dupa ‘89 sistemul de control asupra societatii. Decizia lui Traian Basescu trebuie sa fi fost primita cu rezistenta si revolta.
Valul de pensionari culminand, asa cum anunta „Academia Catavencu” de ieri, cu scoaterea din sistem a inca 20 de colonei si generali cu radacini in Securitate pana la sfarsitul acestui an - si care trebuie, de asemenea, ca a agitat pana la panica vechea garda, nu numai din SRI, ci si din celelalte structuri de informatii.
Demisia sefilor celor doua importante servicii, SRI si SIE, dupa disparitia presupusului terorist Omar Hayssam a sporit confuzia din interior si a intetit probabil lupta pentru influenta si putere.
Dar cel mai distrugator virus introdus in sistem este batalia politica pentru controlul institutional asupra serviciilor secrete intre Traian Basescu si Calin Popescu-Tariceanu. Versiunea guvernamentala asupra legilor sigurantei nationale, influentata decisiv de PNL, le ia din competentele, din puterile si din banii promisi prin proiectul prezidential.
Propunerea de a subordona STS si SPP ministerelor transmite un avertisment pentru viitor, materializat in initiativa PNL de modificare a Constitutiei, prin care se recomanda trecerea tuturor serviciilor secrete in parohia guvernamentala.
Exista un moment, in mandatul oricarui presedinte al Romaniei, in care serviciile intorc armele, reorientandu-se spre un alt centru de putere. L-au experimentat si Ion Iliescu, si Emil Constantinescu. Sa fie acesta momentul pentru Traian Basescu?
