Pe 9 octombrie, Martti Ahtisaari, emisarul special al ONU in Kosovo, a recunoscut ca nu s-a ajuns la nicio solutie in cadrul discutiilor pe marginea statutului final al provinciei.

„Trebuie gasita o solutie, insa Consiliul de Securitate al ONU va trebui sa adopte curind o pozitie in aceasta problema,” a declarat Ahtisaari in cadrul unui seminar organizat de un institut de politica de securitate din Helsinki.

Declaratia pesimista a emisarului vine la scurt timp dupa ce negociatorii sarbi si albanezi au esuat in incercarea de a ajunge la un compromis in ceea ce priveste opiniile lor divergente cu privire la viitorul teritoriului in disputa.

De fapt, divergentele se accentueaza, majoritatea albaneza cerand declararea independentei cat mai curand posibil, in timp ce sarbii se folosesc de propria constitutie drept arma diplomatica.

Pe 30 septembrie, parlamentul sarb a diminuat sansele unui viitor compromis adoptand un proiect constitutional, potrivit caruia Kosovo este parte indivizibila a teritoriului Republicii Serbia.

In acelasi timp, oficialii sarbi au exercitat presiuni asupra comunitatii internationale pentru a nu se emite o decizie legata de statutul final al provinciei Kosovo pana la urmatoarele alegeri parlamentare din Serbia, programate sa aiba loc in luna decembrie.

Se pare ca demersurile autoritatilor de la Belgrad au fost fructuoase, existand zvonuri potrivit carora anuntarea statutului final va fi amanata pana anul viitor.

Desi politicienii din Kosovo spun ca problema statutului final va fi rezolvata anul acesta, multi analisti politici spun ca acest lucru pare improbabil.

Acestia avertizeaza ca o eventuala amanare ar putea crea frustrare in randul celor 2 milioane de albanezi din Kosovo.

Negocierile pe marginea statutului final au inceput in luna februarie la Viena, fiind prezidate de Ahtisaari, la sase ani dupa ce comunitatea internationala a preluat de la sarbi administrarea Kosovo.

Mediatorii au incercat sa accelereze procesul, facand ca partile implicate sa se concentreze mai putin asupra rezultatului final si mai mult asupra problemelor „tehnice”, precum patrimoniul cultural, descentralizarea puterii catre municipalitati si formarea de noi municipalitati pentru minoritatea sarba.

Totusi, discutiile s-au impotmolit chiar la aceste subiecte, partile nereusind sa se puna de acord in nicio privinta.

Asa-numitul Grup de Contact al marilor puteri pentru Kosovo l-a imputernicit pe Ahtisaari sa pregateasca un document referitor la statutul final, timp in care acesta sa continue prezidarea negocierilor pe problemele „tehnice”.

In absenta unui acord mai amplu, documentul va contine opiniile personale ale lui Ahtisaari referitoare la statut, urmand ca o solutie sa fie luata si impusa ulterior ambelor parti.

Biroul ONU al lui Ahtisaari, UNOSEC, a refuzat sa confirme ca procesul va fi incheiat in 2006, fapt care a sporit temerile ca o decizie finala va fi luata abia anul viitor.

„Acest lucru nu depinde de noi,” a declarat Hua Jiang, purtatorul de cuvant al UNOSEC. „Daca Grupul de Contact doreste sa incheie procesul pana la finele anului, atunci asa va fi.”

Analistul politic Ibrahim Berisha spune ca o amanare a luarii deciziei ar putea atrage o serie de revolte.

„Amanarea va determina comunitatea albaneza din Kosovo sa recurga la demersuri politice unilaterale,” a declarat Berisha.

„Cu cat se ia o decizie mai curand, cu atat va fi mai bine pentru toti.”

Ismajl Hasani, un alt analist, a afirmat ca o amanare va face ca revoltele sa fie iminente, deoarece „kosovarilor li s-a promis un stat suveran si independent.”

Totusi, nu toti sunt de parere ca se va recurge la acte de violenta.

Milazim Krasniqi, un alt analist din Kosovo, a declarat ca va fi o mare nemultumire in randul populatiei, insa „nu vor fi acte de violenta in Kosovo.”

Partidele politice din Kosovo raman, totusi, optimiste, spunand ca problema statutului final va fi solutionata la timp.

Eqrem Kryeziu, vicepresedinte al celui mai mare partid din Kosovo, Liga Democrata din Kosovo, LDK, a afirmat ca nu crede ca statutul final va fi amanat pana anul viitor.

Vlora Citaku, reprezentanta a Partidului Democrat din Kosovo, este, de asemenea, convinsa ca Grupul de Contact va anunta finalizarea procesului pana la finele anului curent.

„Orice amanare va crea o dilema pentru kosovari care au asteptat timp de sapte ani solutionarea statutului lor politic,” a declarat aceasta.

Ylli Hoxha, reprezentant al partidului liberal de opozitie, ORA, a criticat faptul ca populatia din Kosovo pare acum a fi tinuta ostatica de politicile interne ale Serbiei.

„Evenimentele politice din Serbia nu ar trebui sa reprezinte un motiv al amanarii luarii deciziei in ceea ce priveste statutul final [al provinciei Kosovo],” a spus Hoxha.

„Kosovo si-a amanat alegerile locale pentru a permite incheierea procesului de negociere a statutului final, iar Serbia ar trebui sa procedeze la fel.”

In timp ce populatia din Kosovo considera eventualitatea unei amanari o perspectiva sumbra, oponentii nationalisti al procesului de negociere spera sa obtina beneficii politice.

Glauk Konjufca, reprezentant al Levizja Vetevendosje (Miscarea pentru Auto-Determinare), un grup radical nationalist care se opune discutiilor, spune ca amanarea va deschide ochii populatiei in ceea ce priveste procesul de negociere.

„Mai multe sesiuni de negocieri vor apropia echipele din Kosovo si din Serbia, insa partea sarba nu va da inapoi de la scopurile sale initiale,” a declarat Konjufca, exprimandu-si temerile potrivit carora discutiile se vor incheia cu mai multe compromisuri facute de catre albanezi decat de catre sarbi.

„Daca solutionarea statutului este amanata pentru anul viitor,” a adaugat acesta, „populatia din Kosovo va constata ca negocierile cu Serbia sunt desfasurate contrar dorintei sale.”