Dupa ani buni in care tarile lor s-au confruntat in razboaie inter-etnice si in care relatiile politice au fost reci, statele din fosta Iugoslavie incep sa inteleaga ca sunt condamnate sa colaboreze si la nivel regional.

Recenta fuziune a doi giganti din retailul croat si respectiv sirbesc demonstreaza atit intentia de a rezista dominatiei multinationalelor cit si dorinta de reintegrare a unei piete importante.

Pentru a consemna vreun parteneriat intre companiile sarbe si cele croate ar trebui sa ne intoarcem in timp destul de mult. Ultima mare investitie mixta, ce a implicat companii din Belgrad si Zagreb, s-a incheiat acum 15 ani.

Astazi, acest model de afaceri pare demodat si inutil. In 1991, productia tancului T-84, o initiativa de inzestrare a armatei iugoslave care a implicat companii din ambele republici foste iugoslave, a incetat inevitabil dupa separarea violenta a tarii.

Faptul ca T-84 ramane ultima investitie mixta majora sarbo-croata arata cat de mari au fost pagubele economice produse de razboi.

Lunga perioada de inexistenta a parteneriatelor dintre diversele companii sarbe si croate va lua sfarsit vara vitoare, cand vor fuziona doua dintre cele mai mari companii private din regiune.

Un acord privind realizarea de „operatiuni mixte” intre companiile Delta din Serbia si Agrokor din Croatia, fiecare dintre acestea fiind liderul segmentului de retail de pe piata sa nationala, promite sa marcheze un moment important in perioada post-razboi din spatiul fost iugoslav.

Acum, ambele parti analizeaza detaliile acordului, insa orice forma va lua acesta, parteneriatul va testa limitele reintegrarii comerciale a celor doua tari si va servi drept exemplu si pentru alte companii.

Acordul presupune unirea afacerilor unor magnati locali, Miodrag Miskovic, proprietarul sarb al companiei Delta si Ivica Todoric, actionarul majoritar croat al companiei Agrokor.

Cei doi nu au fost niciodata aliati, fiind chiar competitori in perioada tumultuoasa a anilor ’90, caracterizata de conflicte nationaliste si capitalism haotic, cind totusi au strans averi impresionante.

Cum insa banii cheltuiti de consumatori in Balcanii de Vest sunt in continua crestere, multinationalele care domina pietele europene vor sa castige o parte importanta si a pietelor din regiune.

In fata unei concurente atat de puternice, Miskovic si Todoric incearca sa isi apere si sa extinda propriile imperii"" de afaceri din domeniul alimentar si de retail. Iar o alianta ar putea fi singura solutie.

„Miskovic si Todoric sunt vizionari care au dovedit ca stiu ce trebuie sa faca pentru a ramane pe piata,” spune Midrag Sajatovic, analist economic la Lider, un saptamanal de afaceri din Croatia. „Daca vor sa aiba vreo sansa in lupta cu marii jucatori, vor fi nevoiti sa faca impreuna afaceri in regiune.”

Niciunul dintre oamenii de afaceri nu a dorit sa discute cu reprezentantii BIRN despre aceasta chestiune, singurele informatii parvenind prin intermediul departamentelor de relatii publice ale celor doua companii.

„Echipa noastra de experti continua sa se intruneasca, atat la Belgrad, cat si la Zagreb, in incercarea de a gasi cea mai buna metoda de colaborare in viitor,” a declarat Branislava Milunov, purtator de cuvant al companiei Delta.

Intr-un recent comentariu publicat de cotidianul belgradean Politika, Todoric a afirmat ca fortele de pe piata vor da dimensiunea colaborarii dintre Delta si Agrokor. Acesta a declarat ca cele doua companii vor adopta o „strategie regionala mixta”, in loc sa devina o singura companie.

Posibilitatile celor doua companii in parteneriat sunt imense. Bilanturile din 2005 si estimarile de afaceri din acest an pentru Delta si Agrokor indica venituri combinate ce vor atinge cel putin 3,5 miliarde de euro in anul 2006.

Acordul va fi, fara indoiala, complex, insa similaritatile structurale dintre cele doua companii vor ajuta la simplificarea anumitor conditii de colaborare. Fiecare poseda o puternica retea de retail, iar impreuna cele doua companii detin aproape 1000 de magazine. Aceste retele le permit o acoperire geografica aproape totala in cele doua tari.

Averi facute in timpul razboiului

Fiecare are o mare capacitate de productie agricola, posedand zeci de mii de hectare de teren agricol, ferme de animale, fabrici de ulei comestibil si de prelucrare a carnii, in spatele a numeroase marci bine definite.

Etichetat in presa croata drept „un magnat cu fata umana”, Todoric si-a inceput afacerile la sfarsitul anilor ’70, cultivand flori. In doar cativa ani a ajuns sa conduca unul dintre cei mai mari producatori de flori din Europa, Agrokor, firma care a cunoscut cresteri continue si si-a diversificat afacerile pe masura ce Iugoslavia se destrama.

In acelasi timp, Miskovic s-a lansat in afaceri private, dupa o scurta cariera in guvernul sarb, observand repede ca destramarea fostei Iugoslavii va duce la noi oportunitati de afaceri. Initial infiintata ca o companie de import-export, Delta si-a inceput operatiunile intr-o camera mica de hotel.

Astazi este a treia companie din Serbia ca marime, dupa compania nationala de petrol si furnizorul de electricitate.

Succesele celor doi nu au fost pure coincidente. Ambii au fost apropiati ai liderilor fortelor armate din tarile lor - Miskovic a fost un apropiat al guvernului sarb al lui Slobodan Milosevic, iar Todoric a avut relatii stranse cu guvernul croat al lui Franjo Tudjman - situatie care le-a permis accesul la imprumuturi convenabile acordate de bancile controlate de stat.

Din acest motiv, cei doi au facut obiectul criticilor liberalilor din cele doua tari.

Insa, indiferent de provenienta averilor lor, puterea cumulata a celor doi oameni de afaceri ii face un factor politic notabil, pe o scena politica foarte instabila. Unii analisti vad in parteneriatul Agrokor - Delta mai mult decat o investitie comuna, cit o noua faza in relatiile bilaterale sirbo-croate.

„Asistam la crearea unei axe pragmatice intre cele doua tari si s-ar putea ca aceasta sa se bazeze pe o idee politica comuna,” crede Dimitrije Boarov, analist economic la Vreme, saptamanal din Belgrad.

Boarov ii descrie pe premierii conservatori din Serbia si Croatia, Vojislav Kostunica si Ivo Sanader, ca avand „ideologii comune”, parere sustinuta de vizitele reciproce pe care si le-au facut acestia, la Belgrad si la Zagreb. Guvernele conduse de ei, desi diferite din multe puncte de vedere, au sustinut o reconciliere politica, dublata de restabilirea relatiilor economice.

Sub atenta observare a guvernelor lui Kostunica si Sanader, volumul schimburilor comerciale a crescut pana la 400 de milioane de euro anual. Analistii de la Camera de Comert a Serbiei estimeaza ca aceasta suma s-ar putea chiar dubla. Oricum, acordul Delta - Agrokor promite sa accelereze aceasta crestere. Totusi, nu toata lumea este multumita de fuziunea in discutie.

Chiar inainte de anuntarea acesteia in luna august, mici furnizori din Serbia si Croatia au inceput sa simta efectele concurentei. Operatiunile combinate ale celor doua companii le-ar limita chiar mai mult spatiul de manevra.

In cadrul unui interviu acordat publicatiei Politika, Todoric a declarat ca cele doua companii dezvolta un sistem de livrari unic, centralizat, pentru a maximiza puterea de cumparare. Furnizorii mici sunt, astfel, ingrijorati de faptul ca profiturile lor ar putea scadea acum, pe fondul imbogatirii celor doi giganti ai retailului.

Unul dintre furnizori explica de ce se teme. „Acum cativa ani, cand produsele noastre au inceput sa fie comercializate in magazinele Konzum, marja de profit era sub 10%. Aceasta a crescut pe masura ce Konzum s-a dezvoltat, ajungand azi la aproape 40%. Ma tem ca, in urma acestui acord, ar putea ajunge usor la 50%,” a declarat acesta, sub protectia anonimatului.

Competitia de pe piata va impiedica preturile de la raft sa atinga niveluri impracticabile. Insa acordurile reciproce in privinta preturilor dintre Delta si Agrokor ar putea atrage blocarea, sau chiar acapararea cotelor de piata ale competitorilor, precum Mercator din Slovenia si Veropoulos din Grecia (parte a lantului german Spar, detinut de compania franceza Intermarche).

Intre timp, atat Delta, cat si Agrokor cauta noi piete de desfacere in afara Serbiei si Croatiei, deoarece pe pietele locale detin aproape pozitii de monopol. Delta a demarat deja proiecte ample in Muntenegru si Macedonia, Agrokor fiind deja prezent in Bosnia si Hertegovina si in Serbia.

„Nu ne putem opri,” a declarat recent Miskovic in una din rarele sale aparitii publice. „Cine se opreste, se impiedica. Trebuie sa continuam cu noi investitii. Inca nu stiu cat de departe vom ajunge.”

Comentariu de Vesna Hadzivukovic, jurnalist independent si director executiv al Southeast, companie de consultanta in afaceri din Belgrad.