In rapoartele anuale ale SRI din 2001 si pana in 2004, demersurile pentru obtinerea autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc sunt o prezenta constanta. In cei patru ani, Serviciul Roman de Informatii a sesizat o amenintare din ce in ce mai puternica la adresa sigurantei nationale a Romaniei din partea cercurilor radicale maghiare.
Astfel, daca in 2001, SRI vorbea doar despre "influentarea si manevrarea anumitor grupuri si categorii sociale in sensuri contrare intereselor nationale", avand ca instrument minoritatile etnice, deja in 2004, "activitatile derulate de cercurile radicale maghiare (cu sprijinul unor entitati externe interesate) au asigurat cristalizarea si consolidarea unor formule organizatorice care militeaza
pentru obtinerea unui statut de autonomie largita pentru regiunea Tinutului Secuiesc". Desi in rapoartele SRI nu exista o sageata directa in directia UDMR, discursurile autonomiste ale cercurilor radicale maghiare pe care SRI le-a incadrat in categoria riscurilor la adresa sigurantei nationale au fost imbratisate in repetate randuri si de UDMR.
Raportul SRI pe anul 2001 a facut referiri vagi la riscurile de securitate nationala asociate actiunilor de factura autonomista.
La capitolul "Protejarea si promovarea intereselor Romaniei pe dimensiunea externa a securitatii nationale", SRI a avut in vedere in 2001, printre altele, actiunile derulate direct sau intermediar de entitati externe ce vizau "influentarea si manevrarea anumitor grupuri si categorii sociale in sensuri contrare intereselor nationale".
"Intre temele actiunilor de aceasta factura s-au aflat, intre altele, aspecte asociate precum: (...) situatia minoritatilor etnice si confesionale, (...)", se arata in raportul Serviciului Roman de Informatii pe 2001.
De asemenea, in capitolul "Apararea ordinii, valorilor, atributelor si mecanismelor constitutionale" se face referire la pericole la adresa sigurantei nationale precum "manifestarile remanente ale unor cercuri interne si externe animate de obiective anticonstitutionale, care au luat inclusiv forma unor campanii de denigrare a statului roman si a institutiilor sale".
Pe 21 noiembrie 2001, Comisia parlamentara de control a SRI dadea insa publicitatii un material amplu privind riscurile sigurantei nationale asociate fenomenului terorist, in care a atras atentia asupra pericolului cauzat de "procesul de autonomizare a asa-numitei zone a
Avertismentul Comisiei SRI a venit dupa ce ministrul de interne, Ioan Rus (foto 1), vorbise despre lipsa de control a statului in Har-Cov si Mures, urmat de seful de la acea vreme a SRI, Radu Timofte, care a vorbit despre federalizarea regiunii Harghita-Covasna. Cercul a fost inchis de insusi presedintele de atunci al tarii, Ion Iliescu, caruia temerile i s-au parut "intemeiate".
Insa raportul Comisiei SRI a fost cel care a dat cu adevarat amploare problemei. In expunerea pericolului sesizat de Comisia parlamentara pentru exercitarea controlului asupra SRI, documentul a atribuit un spatiu generos prezentarii unor forme de "autoguvernare locala" la nivelul celor doua judete, dar si a unei parti din judetul Mures.
In urma datelor culese de la unitatile SRI din cele doua judete, Comisia SRI spunea ca in zona "secuiasca" au fost deja puse in miscare mecanisme si institutii care pot consolida o "unitate teritoriala autonoma, capabila sa deruleze activitati politice si socio-economice fara a intretine legaturi majore cu Bucurestiul".
In raport s-a mentionat si contributia financiara a Ungariei pentru infiintarea unei "zone maghiare autoguvernabile".
Pentru atingerea obiectivului final al actiunii lor, etnicii maghiari "s-au distins prin actiuni frecvente si incisive (...) in perspectiva infiintarii, cu sprijin financiar si logistic ungar, a
considerat "un prim-pas" spre constituirea unui "Fond Funciar si Forestier al etnicilor maghiari din Transilvania".
Separatismul, propagat prin scoala
Presedintele de la acel moment al Comisiei SRI, Ion Stan (foto 2), a avertizat atunci ca unul dintre principalii vectori prin care se propaga separatismul in zona este scoala, prin "crearea unor retele de invatamant paralele cu statul si prin folosirea unor manuale neavizate de Ministerul Educatiei", fapt ce demonstreaza, in opinia sa, "scoaterea sistemului educational din Harghita si Covasna
de sub autoritatea statului roman". De asemenea, raportul vorbeste de "obstructionarea activitatii institutiilor de cultura si invatamant de expresie romaneasca" si chiar de "limitarea posibilitatilor de manifestare a Bisericii Ortodoxe Romane in zona".
Documentul sustinea ca "toate aceste actiuni de factura separatista sunt initiate, sustinute si derulate de catre exponenti cu orientari radicale de etnie maghiara" si vorbea in final si de principalele riscuri si amenintari, care deriva din situatia constatata in Har-Cov.
Cap de lista in acel raport era "pierderea controlului statului roman asupra unei importante zone din teritoriul national, prin instaurarea unei reale
Datele din raport, care sunt publice, arata ca romanii din judetele Harghita si Covasna sunt confruntati cu "modele culturale, valori, stari de spirit, trairi comune celor cu statut minoritar, dezavantajati, izolati si marginalizati", formand un areal etno-cultural distinctiv, ceea ce ameninta "romanitatea ca realitate etnica distinctiva, ca stare culturala".
Raportul Comisiei SRI a atentionat executivul ca, daca nu va stopa desfasurarea unor astfel de activitati, exista riscul instaurarii unei "frontiere maghiare" in interiorul tarii.
