Uniunea Europeana urmareste atent evolutia conflictului dintre Moscova si Minsk referitor la preturile gazelor naturale ce vor fi livrate Belarusului de catre compania Gazprom.
Comisarul european pentru Energie, Andris Piebalgs, a solicitat autoritatilor din Rusia si celor din Belarus sa gaseasca intr-un timp foarte scurt o rezolvare a problemei ce ar putea perturba exporturile de gaze catre UE, la inceputul anului 2007, relateaza agentiile internationale de presa.
"Solicit celor doua parti sa ajunga, in cel mai scurt timp, la un acord satisfacator, care sa nu pericliteze tranzitul gazelor naturale catre UE", a afirmat Piebalgs, intr-un comunicat.
Belarusul a amenintat ca ar putea interzice accesul grupului rus Gazprom la reteaua de gazoducte a statului, pentru livrarea gazelor naturale catre Europa, daca cele doua parti nu vor incheia, pana la 31 decembrie, un acord privind preturile.
Grupul de stat Gazprom livreaza circa 80% din gazele naturale destinate Europei prin Ucraina, diferenta fiind transportata prin intermediul gazoductelor din Belarus.
Scenariul aminteste de criza gazelor naturale de la inceputul anului 2006, cand Gazprom a decis sa intrerupa livrarile catre Ucraina, pe fondul unei neintelegeri referitoare la preturi.
Experti guvernamentali din cele 25 de state membre ale Uniunii Europene si reprezentanti ai consumatorilor industriali si casnici se vor intalni, pe 4 ianuarie, la Bruxelles, in cadrul Grupului pentru Coordonare in domeniul Gazelor (GCG), pentru a evalua situatia, a precizat oficialul UE.
Grupul GCG, care propune masuri in vederea asigurarii sigurantei livrarilor in UE, s-a intrunit ultima data in luna octombrie, pentru a evalua capacitatea UE de a-si asigura cantitatea necesara de gaze naturale, in timpul iernii. Atunci, gigantul Gazprom a asigurat statele membre ca Rusia are suficinte rezerve de gaze naturale pentru a efectua livrari pana in anul 2020.
Rusia furnizeaza aproximativ 25% din necesarul de energie al Europei, exportand gaze naturale in peste 20 de state.
Presa din Rusia considera ca Belarusul va ceda in fata Gazprom
Presedintele belarus Aleksandr Lucasenko, izolat de statele occidentale, va sfarsi prin a ceda exigentelor companiei Gazprom si prin a accepta o crestere a pretului gazului, apreciaza joi presa rusa.
Cotidianul Izvestia, controlat de Gazprom, nu ezita sa acuze atitudinea presedintelui belarus, singurul responsabil de acest conflict, titrand pe prima pagina: "Lucasenko a declarat un Razboi Rece poporului sau".
Belarus, legata de Rusia printr-un tratat de uniune, "prospera gratie suventiilor ruse" care constau in principal in preturile reduse la gaz, noteaza Izvestia.
"Rusia ofera astfel Belarusului cinci miliarde de dolari anual, aceasta cifra reprezentand un sfert din Produsul Intern Brut al Minskului", conchide ziarul, acuzandu-l pe Aleksandr Lucasenko ca da dovada de reticenta cu privire la o apropiere mai mare de Moscova.
Nezavissimaia Gazeta contureaza aceasta idee, precizand ca “hotararea presedintelui belarus risca sa se transforme intr-un blocaj economic pentru tara sa”.
Conform ziarului economic Vedomosti, prin esecul negocierilor dintre cele doua state "a fost declarat un al doilea razboi al gazului", dupa cel de la inceputul anului dintre Moscova si Kiev.
"Chiar daca este imprevizibil, Lucasenko nu va rezista mult timp intr-un conflict cu Rusia", considera o sursa de la Kremlin, citata de Vedomosti.
Pentru publicatia Rossiskaia Gazeta, care vorbeste de un "deja-vu in domeniul gazului", acest razboi nu va avea acelasi impact pentru Rusia cum a avut cel cu Ucraina.
"Tinand cont de izolarea totala a autoritatilor de la Minsk, situatia sa dificila nu va suscita simpatia diplomatilor si a presei occidentale", apreciaza ziarul.
Vremia Novostei considera ca "repetarea scenariului ucrainean" va pune sub semnul intrebarii viabilitatea companiei Gazprom in fata clientilor sai europeni.
"Problema tranzitului provine din responsabilitatea Gazpromului si este problema sa", in timp ce "Lucasenko, al carui acces este interzis in Europa, nu are nimic de pierdut", subliniaza ziarul.
