Vecinii nostri de peste Prut se lauda cu limba moldoveneasca si se declara „moldoveni“, nu „romani“. De ce vorbiti, totusi, despre o „cetatenie incerta“?
Identitatea lor moldoveneasca nu trebuie confundata cu apartenenta lor cetateneasca. Majoritatea moldovenilor pot sa se legitimeze din secolul al XV-lea, de la Stefan cel Mare, dar asta nu inseamna ca ei simt ca se pot baza pe stat pentru a-si face un viitor.
In 1991, la declararea independentei Republicii Moldova, toti cei cuprinsi intre granitele sale pur si simplu s-au regasit drept cetateni moldoveni, desi pina atunci fusesera cetateni sovietici. Schimbarea n-a fost usor de acceptat.
Moldovenii vor sa se intoarca la Federatia Rusa?
Intelectualitatea ce vorbeste limba romana are o nostalgie fata de Romania, dar majoritatea populatiei, inclusiv minoritatile, regreta statul sovietic, singurul stat legitim pentru ei.
Chiar daca nimeni nu pune problema in termeni de realipire la Federatia Rusa, votul cistigat de comunisti in 2001 s-a datorat unor sentimente nostalgice fata de stabilitatea, locurile de munca si drepturile sociale oferite de fosta Uniune Sovietica.
Cum ramine cu podul de flori aruncat peste Prut?
Este doar un act simbolic intimplat acum 17 ani. Moldovenii nu il neaga, dar multi l-au uitat, iar cei din satele dinspre Nistru nici nu-l cunosc, pentru ca nu a fost atit de mediatizat ca in Romania. Cei de acolo nici nu stiau ca romanii vorbesc in limba lor.
Chiar daca in ultimii 15 ani a existat o faza de identificare cu etnia romana, acum ei se afla intr-o etapa de negare a acestei identitati colective. Dupa conflictele de la nivel inalt dintre Romania si Republica Moldova, cetatenilor de rind le este frica sa mai discute despre Romania.
La ultimul recensamint, doar 2% dintre cetatenii moldoveni s-au declarat romani. Restul ce sint?
76% s-au declarat moldoveni. Recensamintul a adus, intr-un fel, o veste buna. Trecind peste autoidentificarea ca „romani“ sau „moldoveni“, stim astfel ca majoritatea vorbesc limba romana si numai 5% vorbesc ruseste.
Asta demonstreaza ca e just ca limba de stat sa fie romana si ca nu exista nici un motiv pentru a instaura rusa ca a doua limba in stat, idee continuta in programul din 2001 al Partidului Comunist.
Dar de ce este nevoie de un dictionar moldovenesc-roman?
Nu cetateanul de rind are nevoie de el, ci doar clasa politica, pentru a demonstra ca exista o natiune moldoveneasca ce are nevoie de un stat moldovenesc propriu, in care elitele politice actuale doresc sa-si perpetueze puterea.
In 1940, Basarabia a fost „ocupata“ sau „eliberata“?
Exista doua manuale care se confrunta in Republica Moldova, unul de istoria romanilor, altul de istoria moldovenilor. Primul este in acord cu datele stiintifice ale istoricilor romani, care au si colaborat la elabolarea acestuia, si in care consecintele Pactului Ribbentrop-Molotov apar ca negative. Pe de alta parte, manualul concurent este mai evaziv asupra acestui punct, fara sa fie acuzator.
Exista, fireste, si cartea de „Istoria Moldovei“ a lui Vasile Stati, in care momentul 1940 reprezinta o reinstaurare in drepturi. Din toamna anului trecut, manualul de istoria moldovenilor este singurul oficial.
Ce mai inteleg tinerii moldoveni din istoria lor?
Din 1990 pina in 2006, ei au invatat pe manuale de istoria romanilor. De aceea, asistam la nasterea unei noi generatii care are o identitate romaneasca. Desi aceasta identitate e frustrata de clasa politica, am intilnit multi tineri in Republica Moldova care spuneau „Asteptati sa facem 18 ani si sa votam!“.
Ce vorbesc moldovenii acasa?
Vorbesc exclusiv romaneste.
