Sarbatoarea implinirii a 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma - piatra de temelie a Uniunii Europene de astazi - a trecut neobservata in Romania. Autoritatile, ocupate cu razboiul de gherila, n-au alocat nici un fel de fonduri pentru a marca evenimentul.
Poate ca nici publicul, obosit de scandalul politic intern, nu simtea nevoia sa inteleaga mai mult din mersul istoriei, de la Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului pana la Uniunea Europeana de astazi.
La trei luni dupa aderare, romanul de rand intelege din Uniunea Europeana esentialul: se poate calatori cu buletinul prin Europa, iar prin unele tari poti sa te angajezi fara sa fii haituit de politia locala.
Procesele inalte precum reforma institutionala, armata europeana comuna, transfer de suveranitate sunt vorbe goale, atat pentru europeanul mediu, cat si pentru romanul obisnuit. Spre deosebire de alti membri UE, in Romania nici clasa politica nu e preocupata de asa ceva.
Tot comportamentul de astazi al puterii de la Bucuresti arata ca, imediat dupa aderare, UE a incetat sa mai fie o preocupare. Prevaleaza lupta pentru ciolan. Ca urmare, putem sa ne batem joc in voie de mana intinsa de Europa. In conformitate cu radacinile istorice adanci pe care le avem, Bruxelles-ul de astazi este utilizat de clasa politica pe post de Inalta Poarta Otomana.
Niciun partid nu se duce in capitala Europei pentru a sustine interesul Romaniei, fiecare se duce sa se planga, in asa fel incat familia politica in care a fost cooptat sa bombardeze Bucurestiul cu comunicate.
O deputata din Grecia, aparand interesul companiei nationale de telecomunicatii, a convins Parlamentul European sa nu ieftineasca convorbirile telefonice internationale in Romania si Bulgaria, asa cum se va intampla in restul Europei. Privit de la Atena, gestul grecoaicei, altminteri egoist si antieuropean, poate fi inteles.
Ce-mi pasa mie de zeci de milioane de romani si bulgari, cata vreme Grecia are alte interese? Cu siguranta, romanii nu vor avea niciodata o asemenea atitudine in UE.
Intotdeauna, cineva de la Bucuresti va cere la Bruxelles sa se dea mai putini bani Romaniei! Clasa politica de la Bucuresti vorbeste despre integrare europeana. Primul pas ar trebui sa fie, insa, integrarea romanilor intre romani. Scandalul politic de la Bucuresti a ajuns de rasul intregii Europe. Acest lucru nu inseamna, insa, ca Europa sufera din cauza Romaniei.
Bursa din Frankfurt nu a scazut fiindca dl. Basescu s-a certat cu dl. Tariceanu. Cei care ne conduc astazi in Romania europeana sunt alesi de noi. Iar daca ei dovedesc ca nu vor sosele, spitale sau scoli, nu vor lege si ordine, probabil ca in realitate nici noi nu ne dorim asa ceva.
Poate ca romanii au dorit in proportie de 82 la suta aderarea la UE nu pentru valorile acesteia, ci eventual din spirit de competitie: daca Ungaria se lauda cu Europa, trebuia si noi sa ajungem acolo. Sarbatorile de la Berlin si din restul Europei nu pot fi, in nici un caz, considerate reusite in Romania.
Aici, primavara, petrecere este atunci cand mergi la iarba verde cu mici, bere si manele urland la maximum. Cand arunci resturi generoase printre cioturile padurii, proaspat retrocedate si deja taiate de noii proprietari. Privind la clasa politica aleasa de romani, poate ca in realitate nu ne-am dorit vreodata europenizarea Romaniei, ci cel mult romanizarea Europei.
Pentru momentul in care nu vom mai gasi iarba suficient de curata si padure de taiat in Romania, pentru petrecerile viitoare...
