Membrii unui grup de suport si cei ai unei organizatiei nipone care apara interesele japonezilor rapiti de Coreea de Nord s-au intalnit luni cu rudele Doinei Bumbea, o romanca despre care se crede ca a fost rapita de guvernul de la Phenian in 1978.

Potrivit lui Teruaki Masumoto, secretarului general al organizatiei, cele doua parti vor colabora pentru a clarifica ceea ce s-a intamplat in cazul acestei rapiri.

Hitomi Soga, o japoneza care a fost rapita in 1978 si s-a reintors acasa in 2002, si sotul sau, dezertorul american Charles Jenkins, au declarat anterior ca au impartit un apartament cu o femeie de origine romana. Potrivit acestora, Doina era casatorita cu un alt dezertor american care se stabilise in Coreea de Nord.

Potrivit cotidianului Evenimentul Zilei, Doina Bumbea a disparut in 1978, dupa i s-a propus sa isi expuna lucrarile de arta in cadrul unei galerii din Japonia. Pictorita romanca nu s-a mai intors niciodata in tara, nemaiputand parasi Coreea de Nord, unde a fost obligata sa-i invete limbi straine pe agentii secreti ai Phenianului.

Datele arata ca Doina Bumbea a fost victima unui proiect ultrasecret al regimului de la Phenian. Ajunsa acolo, a luat viata de la capat, cu domiciliul impus si casatorie la comanda.

Familia i-a organizat o inmormantare in Romania, in anul 1984, la 6 ani dupa ce nu a mai primit niciun semn de la aceasta.

Insa, conform datelor EVZ, Doina Bumbea ar fi murit in anul 1997, de cancer.

Potrivit mai multor surse, japonezi, libanezi si thailandezi au fost rapiti in acelasi mod ca si Doina Bumbea in anii ‘70-’80. Scopul operatiunilor viza folosirea captivilor la instruirea spionilor nord-coreeni, care invatau astfel limba si obiceiurile tarilor in care urmau sa plece.

In 2005, ministrul de externe Mihai-Razvan Ungureanu a solicitat lamuriri regimului de la Phenian in legatura cu acest caz, insa fara nici un rezultat.

In Japonia, rapirile practicate de regimul nord coreean sunt o adevarata proritate nationala. Guvernul de la Tokyo a reusit, dupa aproape un deceniu de convorbiri cu autoritatile de la Phenian, indentificarea catorva persoane si eliberarea unui mic numar dintre cei inca in viata.