In Ardeal s-au intors nobilii unguri. Multi dintre ei traiesc in Ungaria, Austria, SUA. Acestia au introdus notificari pentru recuperarea tuturor bunurilor detinute anterior instalarii regimului comunist - castele, palate, paduri, terenuri agricole.
Potrivit unor studii aparute la Budapesta privind retrocedarile din Ardeal, o treime din Transilvania este revendicata de baroni, conti, duci maghiari, detinatori ai unor mari proprietati inainte de 1945, in special in zona centrala a Ardealului.
Ei erau concentrati in judetele Cluj, Mures, Salaj, Bistrita, dar si in Maramures. Au aparut insa si numeroase cazuri de falsi mostenitori, cu documente fabricate, bastarzi care dubleaza cererile urmasilor legali sau mostenitori ai unor proprietati vandute inainte de 1945 din diferite motive.
Baronul Urany si-a pierdut averea la carti
Cazuri interesante intalnim in judetul Salaj. De exemplu, la Galgau, urmasii baronului Urany, care traiesc in Ungaria, isi cer inapoi proprietatile, adica fabrica de spirt, castelul, o moara, 8 hectare de teren agricol si cateva hectare de padure. Comisia locala a respins insa cererea. "Baronul Urany si-a pierdut averea la poker.
Avem acte prin care Tribunalul Regal constata juridic ca nobilul si-a jucat domeniul la carti", ne-a declarat primarul din Galgau. Mai mult, a adaugat edilul, baronul a fost declarat tradator de tara in 1945, sub acuzatia de colaborare cu Germania hitlerista.
Simon Bella revendica tot satul Rus din judetul Salaj. Domeniul Simon inseamna 300 hectare de pasune, 100 hectare de padure, o moara, cladiri, grajduri. Comisia locala a respins solicitarea. Motivul: "Nobilul Simon a vandut tot in 1948, inainte de nationalizare. Cand au venit comunistii, acesta s-a speriat si a dat tot.
A obtinut o suma buna si a plecat afara", ne-a declarat primarul din localitatea Rus. Mai mult, acesta a afirmat ca urmasul nu avea dreptul legal sa inainteze o notificare pentru ca nu este cetatean roman, ci cetatean german.
Doua certificate de nastere pentru varul Simon
Varul lui Simon Bella, Simon Lajos, a avut insa castig de cauza. El a introdus o cerere de revendicare in localitatea Poiana Blenchii, judetul Salaj. A cerut 400 hectare padure si 50 hectare de teren arabil. Le-a primit, desi primarul s-a opus. Edilul din aceasta localitate a declarat ca Simon Lajos ar fi falsificat acte. "Asa-zisul mostenitor a prezentat la dosar doua certificate de nastere.
Mai intai pe numele de Simon, apoi pe numele de Sabo. O data s-a nascut la Gherta Mica, alta data la Turt, amandoua localitatile din Satu Mare. Extrasul de carte funciara este falsificat. Acest extras este autentificat cu o stampila cu Partidul Micilor Proprietari si al Liberei Initiative", a spus primarul.
In judetul Cluj, cele mai importante dosare de retrocedare au fost respinse. Astfel, in zona Belis, familia Urmanzky a revendicat 2.000 de hectare de padure. Comisia judeteana a votat impotriva, pe motiv ca acest nobil ungur a fost expropriat in urma reformei agricole din 1921-1926, iar padurea Urmanzky a fost impartita la mai multe comune din Cluj si Alba.
In urma legilor de retrocedare, comunitatile locale si-au primit inapoi bunurile confiscate de comunisti, fiindca la momentul reformei amintite au primit acte de proprietate pentru aceste paduri.
Familia Andrasy a revendicat 10.000 de hectare de padure pe Valea Ierii.
Cererea a fost respinsa de comisia judeteana Cluj. 14 comune au fost improprietarite in 1945 in urma exproprierii domeniului Andrasy. In judetul Cluj, familia Mikes (cu mostenitori in Ungaria si Austria) si-a recuperat cele 224 hectare de padure din comuna Floresti.
Comisia judeteana Cluj a mai retrocedat domeniul Siling, din comuna Alunis, care cuprinde 120 hectare de padure si 40 hectare de teren arabil, si domeniul Kerekes, in regiunea Taga, insemnand 100 hectare de padure, inclusiv un lac de cateva hectare.
Domeniul Wesselenyi se intinde pe doua judete
In curs de solutionare se afla dosarul de retrocedare a domeniului Wesselenyi, care se intinde in judetele Salaj si Satu Mare. Baronul Nicolae Wesselenyi a fost membru al Curtii Aulice Transilvane si membru al Camerei Magnatilor de la Budapesta. Spre sfarsitul vietii a incercat sa se impace cu romanii din Ardeal, dupa ce toata viata a militat impotriva drepturilor acestora.
Mostenitorii baronului sunt patru stranepoti. Demersurile pentru retrocedare au fost facute de una dintre stranepoate, Eva Eanicicau, care locuieste in Satu Mare. Domeniul se afla la Jibou (Salaj) si este format dintr-un castel si 40 de hectare de padure. In anii ’90, mostenitorii au primit despagubiri de 300 milioane lei in urma unui proces castigat.
Dupa aparitia Legii 247/2005, familia Wesselenyi a introdus o notificare pentru recuperarea tuturor bunurilor. Comisia locala Jibou a decis retrocedarea castelului, unde acum functioneaza Palatul Copiilor.
A fost respinsa insa restituirea gradinii botanice (care are o intindere de 4 hectare) ce imprejmuieste castelul deoarece este un domeniu de interes public, unde s-au facut investitii masive, in special in sere si cupole cu tehnologie de ultima generatie.
Urmasii lui Wesselenyi si-au mai primit inapoi si castelul de la Mediesu Aurit (Satu Mare), unde interiorul este imbracat in aur, si domeniul din jur, reprezentand 50 de hectare de padure. Au fost retrocedate acestei familii si zeci de hectare de padure la Mirsid (Salaj). Urmasii mai revendica doua strazi din Jibou, pentru care Fondul Proprietatea va acorda despagubiri.
Mari controverse sunt si in privinta domeniului de la Rohia (Maramures). Castelul din aceasta localitate (unde acum functioneaza o scoala comunala) a fost construit prin secolul XVIII de catre contele Banffy. Domeniul face obiectul a patru dosare de restituire a cate 60 hectare de padure fiecare. In cadrul comisiei locale exista o controversa legata de acest caz.
Disputele au ca puncte de plecare informatia, inca neconfirmata, ca, prin 1940, baronul Banffy ar fi vandut castelul si domeniul sau unui domn Archos, un ungur care a venit din SUA si s-a stabilit cu familia in Romania. Alte documente sustin faptul ca baronul si-ar fi vandut tot prin 1940 bunurile oamenilor din sat, insa fara sa fi avut loc intabularea.
