Intentia autoritatilor de a introduce asigurarile obligatorii pentru agricultori - inclusiv pentru caz de seceta si inundatii - pare a fi sortita din start esecului, atat agricultorii, cat si societatile de asigurari fiind impotriva acestui proiect. Ambele parti si-au facut calculele si au concluzionat ca au numai de pierdut.
Paradoxal, primii care vor iesi in pierdere sunt chiar agricultorii asigurati, care dupa ce ca vor scoate din buzunar banii pentru prima de asigurare (cateva sute de mii de lei pentru un hectar) au sanse minime sa incaseze ceva banuti in caz de seceta sau inundatii.
Aceasta deoarece asiguratorii includ in contracte clauze precise cu privire la modul in care trebuie lucrat pamantul, de la insamantare pana la recoltare, iar in situatia in care taranul se abate de la normele din contract, adio bani de la societate de asigurare.
Chiar si in conditiile in care statul ar suporta prima de asigurare, asa cum a promis ministrul Remes, clauzele contractuale tot ar exista, ceea ce ar fi un mare neajuns, cel putin pentru taranii cu suprafete de cateva hectare, care continua sa lucreze pamantul ca acum jumatate de secol.
„La un simplu calcul, evident ca nu o sa piarda statul sau firmele de asigurari, categoria perdanta in aceasta ecuatie este cea reprezentata de taran. Pentru ca o asigurare agricola este avantajoasa in cazul celor care detin sute de hectare, nu in cazul celui de la sat, care nu are decat cateva hectare”, spune Gheorghe Grad, directorul Societatii Romane de Brokeraj in Asigurari.
