An de an, fara exceptie, seceta face ravagii in Romania. si invariabil, in perioada iunie-septembrie, aflam ca nu au fost bani pentru irigatii si asigurare, ca se pierd recolte, ca trebuie sa se importe grau si, implicit, ca se va scumpi painea.

An de an, fara exceptie, au loc videoconferinte cu prefectii, vizite de lucru pe ogoare, iar in final, autoritatile promit ajutoare pentru producatorii afectati de calamitati si investitii pentru refacerea infrastructurii de irigatii si combaterea secetei. Anul urmator insa povestea se reia, parca trasa la indigo.

De exemplu, in 2003, anul cu cea mai scazuta productie agricola din ultima jumatate de secol, recolta de paioase din sudul si estul Romaniei a fost compromisa, ministrul Agriculturii de atunci, Ilie Sarbu, a ridicat taxele vamale la import, iar in tara au fost aduse 1,3 milioane de tone de grau. Drept urmare, deficitul balantei comerciale a sarit in aer.

Tot in acel an, Centrul European de Prognoza le trimitea autoritatilor de la Bucuresti indicatii privind cresterea deficitului de precipitatii pentru Romania.

La fel a fost si in 2004. O treime din sistemele de irigatii au ramas neutilizabile si numai un milion de hectare din cele noua cultivate a fost asigurat. Din fericire, natura a fost mai ingaduitoare si numai 20% din productie a fost compromisa.

si in acel an institutele de cercetari in pedologie au facut publice documente care relevau faptul ca productia agricola va fi din ce in ce mai scazuta din cauza lipsei de precipitatii.

In 2005, seceta si furtunile au distrus 25% din productia agricola. Din cauza datoriilor agricultorilor, Imbunatatirile Funciare nu au pompat nici o picatura de apa in Dobrogea, iar la pierderea recoltelor de grau s-au adau-gat si cele de fructe. si atunci meteorologii au prognozat ca, in urmatorii zece ani, Romania se va confrunta din ce in ce mai mult cu fenomenul de seceta.

Nici in 2006 situatia nu a fost mult diferita. Productia de grau a fost cu 30% mai mica, cea de legume cu 60% si, pentru prima data, seceta a afectat piscicultura din Delta Dunarii.

Bineinteles, rapoarte despre schimbarea climatica au ajuns si anul trecut pe masa autoritatilor, Comitetul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice, cu sediul la Geneva, indicand ca seceta din sudul Romaniei se va accentua, iar procesul de desertizare a Baraganului va continua.

Vreo noutate in 2007? Seceta a distrus din nou peste 60% din productia de grau, iar irigatii nu se pot face decat pe o treime din suprafata. In plus, premierul Calin Popescu Tariceanu nu exclude un import de grau daca pe piata va exista un deficit. si totusi, ceva este diferit fata de anii trecuti. seful Guvernului i-a cerut ministrului Agricuturii strategia de combatere a secetei.

Dar, surpriza (neplacuta)! Dupa atatia ani cu recolte distruse de canicula, cu pierderi imense la nivel de economie, cu bani cheltuiti pentru despagubiri si cu atentionari privind schimbarile climatice, in ministerul pastorit de Decebal Traian Remes nu exista nici o strategie, nici mai veche, nici mai noua.

Ba, mai mult, dl Remes a spus ca nu a avut timp pentru asa ceva si, ca atare, a trebuit sa incropeasca doar o ciorna. Astfel a rezultat un asa-zis document pe care insusi premierul, vizibil enervat, l-a caracterizat drept o "schita de functionar de minister" din care nu a inteles nimic.

Pentru perioada anterioara anului 2005 poate exista o explicatie a faptului ca strategia de combatere a secetei nu a fost o prioritate.

Si asta pentru ca rezolvarea problemelor din agricultura ar fi dus la blocarea importurilor de grau, adica a comisioanelor, si la reducerea drastica a despagubirilor, adica a acelor sume uriase de bani pe care PSD le dirija catre clientii politici ce-i alimentau constant pusculita.

Nu stim daca aceste practici au disparut dupa 2004. Nu stim nici daca ipocrizia fostilor guvernanti, care motivau stoparea scumpirii painii prin necesitatea importurilor de grau, a devenit doar o amintire. stim insa sigur ca indolenta si ignoranta persista, iar prezenta dlui Remes la carma Agriculturii mai mult dauneaza decat aduce vreun beneficiu.