Cotidianul

Laslo Tokes: "UDMR se afla in cel mai critic moment al istoriei sale"

de Marius Cosmeanu     Cotidianul
Marţi, 24 iulie 2007, 0:00


Foto: Cotidianul

Laszlo Tokes nu a mai acordat un interviu presei centrale din Romania de citiva ani buni. „Sint cel putin cinci“, spune unul dintre consilierii sai. Situatia e identica si in ceea ce priveste o parte a presei de limba maghiara.

T?kes vorbeste acum pentru Cotidianul despre oferta sa politica, relatia cu UDMR si cu presedintele acesteia, despre clasa politica din Romania si cum a ajuns sa fie considerat un „Funar al maghiarilor“. Interviul a fost realizat vineri, 20 iulie, la Tusnad, in judetul Harghita.

Domnule episcop, incep cu un subiect mai lumesc. Daca ii intrebi pe romani ce apreciaza in primul rind la maghiari, multi raspund fara prea multe ezitari: femeile. Cum se face totusi ca, in elita UDMR, sexul frumos este minoritar?
Comunitatea maghiara din Ardeal si ardelenii, in general, reprezinta o comunitate destul de conservatoare. Nu e nimic premeditat, aceasta situatie s-a format de la sine. La noi, de exemplu, in corpul de conducere al Bisericii Reformate pot fi alese si femei. Astfel, in orase, unde lumea e mai emancipata, sint zeci de preotese. Exista, asadar, diferente de la un caz la altul.

Faptul ca nu sint femei in politica maghiara din Ardeal il pun pe seama unui anumit conservatorism, e rezultatul pastrarii unei anumite traditii structurale in cadrul acestei comunitati relativ mici. Nu cred ca putem vorbi de discri-minare sau de marginalizare, ceea nu inseamna insa ca femeile nu trebuie promovate mai mult.

Care e oferta dumneavoastra politica pentru alegerile europarlamentare?
Mai intii, trebuie spus ca actuala conducere a UDMR nu acorda importanta cuvenita acestor alegeri si reprezentarii internationale in general. As putea spune chiar ca manifesta aceasta indiferenta inca din 1996, de cind e la putere. Inca de atunci, anumite optiuni ale UDMR au ajuns pe plan secundar. Cel mai elocvent exemplu il constituie problema autonomiei.

In 1993, la Congresul UDMR de la Brasov, dar si la urmatoarele doua-trei congrese, autonomia a reprezentat elementul central din programul UDMR. Totul era construit in jurul ei. Asadar, primii 5-6 ani ai politicii UDMR de dupa 1989 pe asta s-au axat. O data insa cu intrarea UDMR la guvernare, aceasta tematica s-a atrofiat.

Noi credem ca a existat o intelegere secreta intre UDMR si guvernul de atunci, un troc prin care li s-a propus sa o lase mai moale cu revendicarile pentru autonomie in schimbul acceptarii lor la guvernare.

Am curajul sa sustin aceasta pentru ca stiu ca acelasi lucru s-a intimplat si in Slovacia, cu deosebirea ca, acolo, partidul maghiar ajuns in coalitia guvernamentala a dezvaluit pretul guvernarii, in timp ce UDMR nu a facut acest lucru.

Mai pe sleau, UDMR a semnalizat la dreapta si a luat-o la stinga; a propovaduit autonomia cind si unde a trebuit (bunaoara, in secuime sau la alegeri), dupa care a neglijat-o aproape complet. Asta e una din problemele pe care e construita oferta mea politica pentru alegerile europarlamentare. O a doua problema ar fi reprezentarea pe plan extern.

Noi stabilisem de la bun inceput ca UDMR va duce o politica externa de sine statatoare, avind ca parteneri principali Ungaria, ca tara-mama, si spatiul euroatlantic. Eu, cel putin, ca presedinte de onoare al Uniunii, am avut intilniri cu presedintele american, cu Papa, reprezentanti importanti ai scenei politice internationale a vremii.

La Bruxelles, la Strasbourg, peste tot am mers ca reprezentant al unei formatiuni cu o politica externa de sine statatoare, chiar si dupa ce UDMR incepuse deja sa imi interzica acest tip de politica, nu o privea cu ochi buni. Eu cred ca a avut loc un troc politic si in acest sens.

Uniunea a substituit interesele comunitatii maghiare din Ardeal politicii externe romanesti, ajungind astfel la guvernare, cu toate avantajele, drepturile sau privilegiile care deriva din aceasta pozitie.

La intilnirea de la Neptun, dar si dupa aceea, la negocierile din perioada de preaderare la NATO si UE, UDMR a dat girul partidelor de guvernamint, desi Romania nu indeplinea toate conditiile de respectare a drepturilor minoritatilor. In urma compromisului facut de UDMR, presedintele american de atunci, Bill Clinton, a spus ca Romania e „un model“ al convietuirii interetnice.

Declaratia, preluata si de alti lideri politici internationali, a blocat orice incercare a noastra de a cere forurilor internationale sa ni se asigure drepturile. De aceea, la Congresul UDMR din 1999, de la Miercurea-Ciuc, am cerut sa formulam o declaratie prin care sa spunem ca presedintele Clinton a gresit, dar echipa condusa de Mark? nu a fost de acord. Era momentul de inceput al dominatiei Mark? in UDMR.

In aceasta saptamina urmeaza sa va asezati la masa negocierilor tocmai cu exponentul dominatiei de care vorbiti.
Sintem oarecum constrinsi de situatie. Prin integrarea in UE am pierdut si ultimul tren al sanselor noastre de a ne cere drepturile. Or, daca un tren pleaca, nu mai poti urca in el. Echipa lui Mark? duce o politica de fatada. Cred ca nici ei nu cred serios ca voi ajunge pe liste.

Propunerea lor (conducerea UDMR i-a propus lui T?kes sa candideze pe lista pentru alegerile europarlamentare - n.r.) e doar una de fatada, un mesaj de imagine lansat pentru ca maghiarii din Romania sa simta ca Mark? Bela si T?kes L?szl? merg brat la brat, in aceeasi directie si in deplina intelegere.

De fapt, si-au dat seama ca cele 40% din semnaturile obtinute de mine sint mai multe decit ale lor. O pondere semnificativa, daca luam in calcul ca noi am obtinut acest rezultat, desi am mers contra curentului, in timp ce ei au tabarit pe alegatori cu toata aparatura din dotare. In conditii de lupta egala, diferenta putea fi mai mare in favoarea mea.

Asa ca, in momentul de fata, sint putin disperati. Dupa esecul de la referendumul organizat impotriva presedintelui Basescu, au realizat cu stupoare ca maghiarimea nu ii mai asculta, ca sint complet rupti de electorat.

Mai e si eroziunea imaginii. Sint, totusi, zece ani de cind maghiarii vad aceleasi personaje.
Bineinteles, exista si o eroziune, dar pina acum au reusit sa convinga electoratul maghiar ca e mai bine sa voteze UDMR. Votul etnic a functionat de fiecare data, chiar daca, la fiecare patru ani, a scazut, in medie, cu vreo 200.000. Cu putina intelepciune politica, situatia de acum putea fi evitata.

Dar erau atit de siguri pe ei, ii domina atita aroganta si au conlucrat atit de bine cu partidele de guvernamint, incit au fost ferm convinsi ca, cu ajutorul banilor, al presiunii si al monopolului de putere, vor putea face orice. E nevoie de joc democratic in interiorul Uniunii, de competitie.

Dar, repet, in citeva zile urmeaza sa va intilniti exact cu acel Mark? pe care il criticati atit de dur. Echipa lui Mark? se amageste ca mai putem prinde ultimul tren.

Credeti ca le mai pasa?
Da, pentru ca urmeaza doua alegeri. UDMR se afla in cel mai critic moment al istoriei sale. Pina acum au putut musamaliza criza, dar acum nu mai pot face asta. De aceea vor sa isi cosmetizeze imaginea, sa lase impresia ca mai au forta de a integra maghiarimea din Romania. Eu insa cred ca nu vor decit sa creeze aceasta impresie si ca, de fapt, nici nu vor sa ma puna pe lista.

Le-am spus insa celor care se afla de partea mea: „Domnilor, haideti sa vedem daca intr-adevar vor sa schimbe politica lor, sa ne convingem de asta, sa punem pe hirtie ca UDMR are nevoie de reforma pentru a putea din nou integra maghiarimea“.

Daca sint dispusi la acest pas, atunci, chiar daca la europarlamentare nu vom avea liste comune, la cele locale sau generale care vor urma vom putea atinge acest obiectiv. Timp este. Haideti sa vedem ce vor, daca sint sau nu sinceri.

Cum l-ati descrie pe actualul presedinte al UDMR?
Mark? Bela a fost un poet bun. De aceea am avut incredere ca va fi si un politician bun. Cred ca a aparut o ruptura in egoul sau si se lupta cu un conflict de rol. Dupa parerea mea, el crede ca „L’etat c’est moi“, ca „Statul sint eu“, mai exact, ca „Partidul, comunitatea, sint eu“.

Pur si simplu nu inteleg cum a putut poetul de odinioara sa ajunga pina aici. E de nerecunoscut. Se pare ca a avut un ego ascuns care s-a dezvoltat o data ce a ajuns in aceasta pozitie.

Cum vedeti, in schimb, elita politica romaneasca de azi?
Referendumul pornit impotriva presedintelui Basescu iti ofera radiografia intregii clase politice romanesti. Iritarea pe care o observ fata de orice initiativa a presedintelui, de la cea privind coruptia la deschiderea dosarelor fostei Securitati si condamnarea comunismului, pune intr-o imagine forte clara majoritatea elitei politice romanesti, inclusiv o parte a UDMR.

Observ o vehementa nepereche, ca sa spun asa, fata de demersurile domnului Basescu. Comportamentul lor imi aduce aminte de luptele dintre gruparile mafiote. Eu nu spun ca domnul Basescu e un inger, dar macar stie o treaba: ca nu poti defila in Europa cu o astfel de clasa politica.
Integral in Cotidianul






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


114 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Parlamentar, asta? EURO? (Marţi, 28 aprilie 2009, 15:54)

    Capricios [anonim]

    Sinteza de cuvinte: politicieni romani, Chisinau, Moldova, Harghita, libertate. Ah uitasem de Kasko Lokes asta, sa ii fie tarana usoara nebunului…sau nu!

    http://capricios.ro/2009/04/28/minune-vorbesc-mortii/


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by