Sinaia: casa de lemn, chiosc de termopan, casa de lemn, casa inalta de piatra. Termopan. Costructie de lemn cu piatra si termopan - ceva intre garaj si fortareata - asa arata o sala de internet la Sinaia. Urmeaza cateva blocuri si apoi, din nou, un chiosc de termopan in care se vand haine de import China.

Peisajul de bazar e dominat de o cladire inalta pe care scrie, cu litere din neon albastru, "Casino".

[c:1:s]Urbanism derogatoriu

Arhitectul sef al Ordinului Arhitectilor din Transilvania (OAT), Serban Tiganas, spune ca si in vestul tarii a ajuns kitschul si ca vinovata pentru haosul estetic din orase este practicarea „urbanismului derogatoriu”. „Se fac foarte multe aprobari de exceptie de la planul de urbanism si asa se asterne haosul arhitectural”, spune Tiganas.

„Sinaia era un oras special deoarece are cel mai mare numar de monumente de arhitectura si am semnalat ca acolo este un focar de evenimente periculoase ce se petrec pe plan urbanisti”, a spus seful OAT.

„Ar trebui sa existe un echilibru intre interesul general, al orasului si interesul particular, al proprietarului. Miza este financiara de foarte multe ori si in plus, orasele in loc sa fie previzionare, sa astepte investitiile cu un plan urbanistic pus la punct, s-au trezit in situatia de a fi reactionare. Adica s-au grabit sa accepte primele investitii”, mai spune Tiganas.

Sorin Ionita (SAR): „Nu mentalitatea, ci aplicarea legii!”

Pe de alta parte, Sorin Ionita, directorul Societatii Academice Romane spune ca nu mentalitatea este vinovata: „Daca se aplica legea, atunci se schimba si mentalitatea si nimeni nu va mai arunca gunoaie”.

„Slaba calitate a pregatirii arhitectilor, cladirile de proasta calitate si faptul ca autoritatile fac prea multe exceptii de la planul urbanistic trendul este ca orasele sa devina din ce in ce mai urate. Sinaia este dupa mine un caz pierdut” este de parere Ionita.

In opinia directorului SAR, uratirea oraselor este un o tendinta tot mai accentuata.

[c:2:d]Val de reclamatii de la turisti

Realitatea de pe teren are un barometru extrem de clar: plangerile turistilor.

„Am avut foarte multe reclamatii de la clienti care s-au plans de felul cum arata orasele de tarabele care se intind pe toata strada sau de santierele de case in constructie care nu erau izolate de garduri”, spune Traian Badulescu, reprezentant al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT).

„Un turist degeaba are confort in camera de hotel si servicii bune daca nu are un oras curat si frumos prin care sa se plimbe”, mai spune Badulescu.

Cauze, efecte, mentalitati

Cei mai multi jucatori din piata turismului spun ca de vina pentru uratirea oraselor si statiunilor este interesul financiar. Pe langa faptul ca noile constructii sunt urate, ele sunt scumpe si facute prost.

Lucia Morariu, Secretar de Stat pe Turism, a declarat pentru HotNews.ro ca „ceea ce se construieste pe litoralul romanesc este scapat de sub control. Primeaza doar posibilitatea de a face bani multi si rapid din constructie.

Faptul ca o ploaie darama terasele de pe litoral inunda plajele si hotelurile se datoreaza faptului ca se face o dezvoltare haotica si necontrolata a infrastructurii turismului”.

Potrivit Luciei Morariu, degradarea estetica a statiunilor este aproape generala in turism, si ea nu poate fi controlata de alta instanta in afara de autoritatile locale.

Secretarul de stat spune ca problema dezvoltarii urbane a statiunilor este importanta si ca ea are doua „izvoare”. In primul rand - lipsa arhitectului sef al autoritatii locale, iar in al doilea rand - mentalitatea. Rezultatul? Multi turisti europeni au renuntat sa mai vina in Romania, in favoarea litoralului bulgaresc.

„Marii tur-operatori care au refuzat sa mai lucreze cu Romania au spus clar de ce nu mai vin: din cauza insecuritatii turistilor si conditiilor de igiena”, spune Morariu.