Incoerenta. Nepotrivirea intre ce spun si ce fac, la un moment si la altul, asta ii da de gol. Asta e amprenta inconfundabila a mascaradei. Iata (alte) doua exemple flagrante, apropo de Ordonanta care modifica legea raspunderii ministeriale.
Primul. I-ati auzit pe liderii PNL si pe corul de sprijinitorii politici si mediatici, plangandu-se de faptul ca ar fi judecati public. S-a spus ca toata chestiunea asta cu avizul de urmarire penala este o chestie menita sa le strice imaginea publica, atat si nimic mai mult. Ca procurorii vor sa faca spectacol mediatic pe seama lor, la comanda politica.
Ca si cum ar fi vina procurorilor ca exista in Constitutie avizul asta; ca si cum ar fi vina procurorilor ca un anumit fost prim-ministru, parte a aceluiasi cor, a cauzat extinderea avizului si la fostii ministri, ca sa se poata bucura de el.
Oricum, plangerea asta avea in sine un element de contradictie, pentru ca ei insisi (dl Chiuariu, dl Pacuraru) au tratat avizul cerut de procurori ca pe ceva extrem de grav, o incercare directa de-ai incrimina! Spun una, apoi spun invers. Apoi scriu ordonanta invers.
Pai, spuneti si voi, oamenii care protestau (si protesteaza in continuare) impotriva “judecarii publice” a cazului lor, scriu in ordonanta ca si concluziile raportului Comisiei, si argumentele “de fapt si de drept”, plus cererea presedintelui, toate se aduc imediat si obligatoriu la cunostinta publicului. Pai, cum vine asta? Nu era vorba ca nu trebuie sa se faca judecata publica?
Al doilea. Acesta vine din partea dlui Olteanu, penelistul care conduce Camera Deputatilor:
Desi pe pozitii radical opuse in ceea ce priveste OUG ce modifica legea raspunderii ministeriale, liberalul Bogdan Olteanu a emis, duminica seara, la Antena 3, aceeasi idee potrivit careia Traian Basescu poate aproba inceperea urmarii penale asupra ministrilor si fara avizul Comisiei speciale de la Cotroceni.
Liberalul a subliniat ca avizul Comisiei este oricum consultativ si ca aceasta ar fi un “paravan” pentru seful statului. (NewsIn)
Ce inseamna asta? Inseamna ca dl Olteanu tocmai a aruncat in aer toata argumentatia ordonantei care se afla in discutie aici! Se justifica in orice fel urgenta pentru a modifica o consultare care oricum e un “paravan” lipsit de importanta? Dl Olteanu, de la inaltimea functiei sale, ne spune ca, daca
In opinia Guvernului este necesara inlaturarea oricaror suspiciuni de influenta politica, asupra unei decizii care trebuie sa fie una de natura juridica.
, atunci opinia Guvernului bate campii. Asta daca nu cumva, vorba colegului Ionut, Guvernul acesta doreste sa-i ofere dlui Basescu roba si ciocanelul de judecator. Bun, dl Olteanu chiar are dreptate, dar atunci ma intreb, cum poate sustine o Ordonanta careia, dincolo de toate problemele pe care si asa le are, tocmai i-a facut praf motivarea de principiu?
Dar o intrebare si mai pertinenta ar fi, de ce? De ce recunoaste dl Olteanu asa ceva? Respectul fata de demnitatea pe care o ocupa, sau poate atasamentul inflexibil fata de adevar il fac sa intre in divergenta cu liderii partidului sau? ... Da, sigur. Serios vorbind, de ce? Pai, poate ca intr-un fel nu e o pozitie divergenta.
Da, cum spuneam, pozitiile liderilor PNL se bat cap in cap, dar nu prea cred ca-i intereseaza asta. Eu speculez ca, de fapt, nu doar dl Olteanu ci si ceilalti lideri PNL chiar doresc ca presedintele sa se foloseasca de prerogativa sa constitutionala, fara avizul vreunei Comisii. De ce? Ca apoi, cu ajutorul presei de partid, sa poata striga ca se dovedeste astfel ca e o manevra politica.
De altfel, asta a fost strategia impotriva anti-coruptiei inca de la bunul ei inceput, facut de dna Macovei. Sa prezinte totul ca o lupta politica cu ajutorul nepretuit (”nepretuit” e o figura de stil) al presei de partid.
Si presa si legislativul (parlament sau guvern) duc o lupta asidua impotriva DNA, avand grija sa pretinda mereu ca e de fapt impotriva presedintelui, a “agentei” lui Monica Macovei, si a procurorilor care, cica, ar actiona la comanda acestuia.
Sa prezinte totul ca pe-o disputa partizana, care apoi s-a transferat in celalalt domeniu si a devenit “razboi in justitie” (pentru asta guvernul si ministerul dlui Chiuariu incearca sa imbuneze si sa-si faca un aliat din CSM). De fapt, exista o singura disputa autentica, cea intre politic si justitie.
