Italia - Romania. Ce si cum se poate imbunatati (de Emil Stoica)

de Emil Stoica     Jeopardy
Miercuri, 7 noiembrie 2007, 0:00



O analiza a relatiilor romano - italiene.

Relatiile dintre romani si italieni sunt mai tensionate ca oricand. Ele nu ar trebui sa fie. Din contra.

Am incercat, pe parcursul a trei articole sa scriu despre aceste relatii. Primul articol a fost despre experienta unui roman in Italia. Al doilea a fost despre problemele economice si sociale din Italia. Iar al treilea - cel de fata - va discuta relatiile romano - italiene si ce cred eu ca trebuie facut, atat pe plan intern cat si la nivelul UE.


1. Ce este de bine in relatiile bilaterale

Italia este primul partener de comert exterior al Romaniei, schimburile comerciale pe anul 2006 s-au ridicat la 10,6 miliarde de euro, Romania avand un sold comercial negativ de 1,3 miliarde de euro.

Comertul exterior Romania - Italia este de 10 ori mai ridicat decat in anul 1989 si s-a dublat din anul 2000.

Conform datelor oficiale, exista peste 20.000 de intreprinzatori italieni in Romania, de la firme mici din domeniul textilelor sau al industriei alimentare pana la Ansaldo (de la centrala de la Cernavoda) si ENEL (care a achiztionat, printre altele Electrica Dobrogea, Electrica Banat sau Electrica Muntenia Sud).

Firme din nord-estul Italiei au reusit sa reziste si sa faca fata concurentilor datorita delocalizarii activitatilor lor in vestul Romaniei. In Banat functioneaza firme a peste 5.000 de intreprinzatori din regiunea de Nord- Est a Italiei, iar in multe restaurante din Timisoara, chelnerii te saluta la intrare in limba italiana.

In Italia lucreaza peste 500.000 de romani si, conform unei analize din Cotidianul, contributia lor la PIB-ul Italiei se ridica la peste 11 miliarde de euro. Romanii sunt printre primele comunitati de straini care incep noi afaceri in Italia.

Italia ramane una dintre tarile preferate de romani atunci cand sunt intrebati in ce tara ati dori sa emigrati: pe de o parte cultura italiana este mai aproape de cea roamana, limba este usor de invatat, multi au deja rude sau cunoscuti in Italia, nu este departe de Romania.

Apropierea geografica, apropierea culturala, modul nu prea diferit de a face afaceri in Romania si Italia au transformat relatia economica bilaterala ca cea mai importanta relatie economica a Romaniei.

Ritmul de crestere al comertului bilateral, dar si investitiile italiene in Romania (de exemplu Enel a anuntat investitii de peste 1,5 miliarde de euro in utmatorii 8 ani, inclusiv in proiecte de energie regenerabila)

Deci exista toate premizele ca relatiile economice intre cele doua tari sa fie si mai bune in anii ce vin.
2. Ce este bine cu Romania

Romania, dupa 45 de ani de comunism, s-a apucat de reforma in 1990. A inceput pe drumul gresit, dar s-a corectat in 1996, in urma vointei exprimate prin vot popular, democratic. In perioada 1996 - 2000, Romania s-a reformat (chiar si daca numai partial) insa a reusit sa arate ca drumul catre democratie si catre economia de piata este ireversibil.

Drumul catre NATO si UE era clar, iar Romania a intors spatele trecutului comunist.

Insa orice reforma a venit cu un cost social imens, cost ce a permis ca partidele extremiste sa obtina un scor foarte bun in alegerile din 2000, dar a permis si PSD-ului sa intoarca si el spatele trecutului comunist.

Dupa multi ani de recesiune, in 2000 am avut din nou crestere economica iar PSD-ul a reusit sa mentina Romania in cursa aderarii in NATO si UE, economia si societatea au continuat reforma (chiar daca numai partial) iar in 2004 am aderat la NATO si economia a inregistrat cel mai bun rezultat post-revolutie cu o crestere economica de 8,4%.

In 2004, in ciuda rezultatelor economice foarte bune ale guvernarii PSD, romanii au votat din nou schimbarea politica si probabil in 2008 vor vota o alta schimbare. Tema alegerilor din 1996 a fost deficitul de democratie, in 2004 tema a fost functionarea institutiilor.

In ciuda criticilor (inclusiv de pe acest blog), performanta guvernelor Tariceanu I si II nu este deloc rea: Romania a intrat in UE la 1.01.2007 iar rata de crestere economica a ramas ridicata. Salariile au crescut in medie cu 25% in ultimii 3 ani astfel incat salariul mediu a ajuns la 300 de euro.

Problemele economice de acum nu mai sunt reformarea minelor sau existenta unei economii de piata; problemele de azi sunt buna guvernare, responsabilitatea guvernului, criza fortei de munca, supra-incalzirea economica iar politicile si strategiile guvernului sunt mai dezbatute ca niciodata: de la noua lege a pensiilor si pana la strategia energetica.

S-au facut progrese in ultimii 17 ani? A impins societatea romaneasca acele schimbari care au fost necesare (la alegeri: in 1996 dar si in 2000 si, mai ales, in 2004)? Raspunsul este da: romanii traiesc mai bine, Romania este mai democrata iar perspectivele sunt din ce in ce mai optimiste.

Este adevarat, a contat si cozonacul aderarii in UE si este de datoria noastra sa nu uitam rolul UE in progresul extrem de rapid al societatii si economiei romanesti.
3. Italia - responsabilitati europene

Italia este a patra putere economica a UE si face parte din G8. Prin comparatie, economia romaneasca reprezinta mai putin de 10% din economia Italiei, PIB-ul pe locuitor fiind de 4-5 ori mai mare in Italia decat in Romania.

Am aratat ca economia Italiei se afla intr-o situatie dificila, iar sistemul poltic italian nu este inca gata de reforma. Datoria publica este extrem de ridicata, la peste 100% din PIB, economia pierde din competitivitate, raportul economiei gri in PIB este ridicat, gradul de ocupare al fortei de munca este scazut fata de normele europene.

In plus, discursul politic din ultimele zile au confirmat ca in Italia, desi este membru fondator al UE, exista un grad de xenofobie ridicat si uneori greu de controlat. Ideea constituirii UE a fost in primul rand una politica, atrocitatile celui de-al doilea razboi mondial trebuind sa fie uitate.

Iata insa ca in tara care a dat lumii regimul Mussolini, ideile xenofobe se afiseaza cu dezinvoltura pe postul national de televiziune.

Politicienii italieni nu cauta solutii ci cauta scuze: ba este de vina UE pentru pierderea de competitivitate si pentru cresterea preturilor, ba sunt de vina imigrantii pentru toate relele posibile si imposibile.

Este o astfel de atitudine una europeana? Nu. Iar primul - ministru, precum si presedintele Romaniei au avut mesaje oficiale care au indicat corect riscul xenofobiei si al devierii Italiei de la valorile europene.

Depinde de liderii ambelor tari insa ca relatiile dintre cele doua tari sa nu se transforme in ceea ce am vazut in aceste zile in Italia.
4. Romania - responsabilitati. Ce trebuie facut.

Italienii au partea lor de vina.

Insa responsabilitatea cea mai mare revine statului roman.

Am aratat mai sus ca Romania a facut progrese extrem de mari, insa mai sunt extrem de multe lucruri de facut. Am aratat ca si Italia are extrem de multe probleme si incearca sa arunce praf in ochii propriilor cetateni. Insa asta nu inseamna ca, punandu-ne oglinda italiana in fata sau gandindu-ne la progresele din ultimii 17 ani, trebuie sa fim autosuficienti.

Sa ne fie clar: evenimente ca cele din aceste zile din Italia ne fac rau in primul rand noua romanilor. Ni s-a pus din nou stampila de criminali, de hoti, de cersetori, de oameni fara valori.

Oare la ce se vor astepta turistii straini sau investitorii care vor sa vina in Romania? Vor alege Bulgaria in dauna tarii noastre? Ce se va intampla cu romanii care vor sa-si gaseasca, in mod onest, un loc de munca in strainatate? Oare cum se pot integra romanii in alte tari in care vor sa se stabileasca daca exista atatea prejudicii la adresa noastra?

Insa pentru a elimina aceasta stampila trebuie sa continuam ceea ce am inceput in 1996, am continuat in 2000 si in 2004 si probabil cu mai mult entuziasm si optimism.

Trebuie sa cerem ca institutiile sa functioneze.

Povesteam despre atitudinea consulatului roman la Milano: fara sa raspunda la telefon (inventat in secolul 19), fara sa raspunda la e-mail (inventat in secolul trecut); dar le-a raspuns celor care au asteptat o noapte intreaga in fata consulatului cu: “Da’ ce, ba, nu stii sa citesti?”.

Caci cam asta a fost si inca mai este atitudinea autoritatilor romane in relatia lor cu cetateanul: functionarul roman, desi platit din taxele romanilor, nu isi face datoria de a informa, proteja, de a lucra in interesul cetateanului. Nu! Functionarul roman lucreaza impotriva cetateanului.

El ii cere si/sau ii accepta spaga, el nu raspunde la telefon, el il induce in eroare, el il injura, el il jefuieste. Da, este adevarat, nu este singurul: ii lasa si pe altii - inclusiv oameni politici - sa jefuiasca cetateanul, sa-l injure.

Problema spatiului public: timp de 45 de ani, comunismul le-a luat tot romanilor: pana si vaca si carul cu boi la schimb cu un colt de paine tare. Iar fabricile erau locuri de semnat condica, cu productie pe stoc. Sistemul comunist a fost o invitatie la furt: statul a furat de la cetateni, iar cetatenii isi furau lucrurile inapoi.

S-a creat o confuziune intre ce inseamna public si ce inseamna privat. Iar functionarul roman post 1990 nu a reusit sa faca ordine in spatiul public. Nu a reusit sa elmine vandalii care abuzeaza de spatiul public in interes propriu.

Statul, dar si societatea, au dat si dau dovada de cinism. Altfel cum se explica atatia copii abandonati? Cum se explica atatia batrani care cersesc? Cum se explica faptul ca sunt atatia alti cersetori in intersectii? Este adevarat, s-au inregistrat progrese in ceea ce priveste ingrijirea copiilor orfani.

Insa alte categorii de copii abandonati - de data asta a celor plecati in strainatate - a aparut. Acest blog incurajeaza (prin categoria “Al 3lea sector”) initiativa privata acolo unde statul nu este eficient. Insa numerele mari de copii sau de batrani abandonati nu pot fi lasate in responsabilitatea ONG-urilor, indiferent daca acestea sunt mari precum Biserica Ortodoxa Romana. Nu. Statul este dator sa intervina in situatii de probleme grave.

Ne trebuie un guvern mic, dar eficient. Totusi, in mod paradoxal, ineficienta statului de a gestiona resursa publica a facut ca oamenii sa-si ia soarta in maini. Pe de o parte vedem cinismul de care vorbeam mai sus. Pe de alta insa vedem ca idei precum pensiile private sunt imbratisate in Romania in timp ce sunt primite cu greve in tari precum Italia sau Franta.

Idei precum initiativa privata si flexibilitatea muncii sunt mult mai acceptate in Romania decat in tarile “vechii Europe”.

Statul roman a decis sa se retraga in ceea ce priveste sistemul de pensii si sa lase cetateanul sa decida singur ceea ce isi doreste pentru cand va iesi la pensie. Statul a decis sa ia mai putine taxe (a introdus o cota unica mica) pentru ca nivelul serviciilor oferite oricum este redus.

Statul a decis sa vanda active - considerate in alte tari drept strategice - caci a realizat ca sub initiativa privata cetatenii au mai mult de castigat. Aceasta retragere a statului este binevenita si, pe termen lung, va reprezenta un punct forte al competitivitatii economiei romanesti. Insa statul nu trebuie sa inteleaga aceasta retragere ca pe o lipsa a responsabilitatii.

Statul inseamna si justitie, inseamna si ordine publica, inseamna si educatie, inseamna si sanatate - si trebuie sa justifice pana la ultimul leu cum cheltuie banul contribuabilului. Nu o face insa.

O Romanie puternica inseamna romani puternici. Cum spuneam mai sus, in decurs de numai 17 ani romanii au trebuit sa renunte la ideea de stat-tatuc in care viitorul iti era scris din momentul admiterii la liceu, in care primeai repartitie, in care primeai casa si in care primeai ratia de mancare, cele 2 ore de TV pe zi si pensie.

Drumul in viata il stiai inainte sa fi realizat cine esti si ce doresti de la viata. La 17 ani dupa 1990, romanii si-au luat soarta in maini. Fie au plecat pe meleaguri mai bune, fie si-au deschis afaceri, fie isi schimba serviciul si locuinta de atat de des in functie de unde ii este mai bine, fie isi decid singuri cine le va plati pensia cand vor ajunge la acea varsta.

Este o schimbare de optica la 180 de grade si nu trebuie sa neglijam impactul acestei schimbari.

Concluzie. Dorinta de schimbare la romani in bine este evidenta. Trebuie doar sa fim optimisti si sa avem rabdare inca 10 - 15 ani ca si institutiile statului vor deveni ceea ce trebuie sa devina. Si trebuie sa profitam de momentul acesta pentru a cere schimbarile in modul de lucru al institutiilor. Iar asta inseamna responsabilizarea actului politic, inseamna mai multa democratie.

Am avut la indemana un instrument extreme de puternic pe care am stiut sa-l folosim in 1996, in 2000 si in 2004 - si anume: votul.

Raspunsul la actuala criza este atat de simplu: se cheama mai multa democratie.

5. O problema reala de care politicienii fug: problema tiganilor

Sunt de acord ca, odata cu aderarea Romaniei, a Bulgariei, a Ungariei si a Cehiei in UE, problema tiganilor a devenit una europeana si trebuie sa primeasca si un raspuns la nivelul UE.

Insa responsabilitatea principala pentru cetatenii cu pasaport romanesc apartine guvernului roman si nu trebuie sa gasim vinovati in alta parte.

Sunt dezamagit atat de raspunsul autoritatilor romane, dar mai ales de reactia multor romani, care au dat frau in aceste zile la manifestari rasiste.

Tiganii, cu bune 0 cu rele, sunt cetateni romani. Daca nu se iau masuri acum, problemele acestei minoritati nu vor fi rezolvate. Si ne vom trezi peste 20 de ani ca vom avea aceleasi probleme.

Din partea UE, dar si din partea guvernului roman, au avut loc sute de programe de integrare si de discriminare pozitiva. Aceste programe, dar si rolul organizatiilor tiganilor au fost, parca, fara efect.

In mod clar trebuie o alta abordare si anume una de responsabilizare clara. Exista un Minister al Muncii si al Solidaritatii sociale insa acest minister este prezent in societatea romaneasc mai putin decat printesa Diana - care a murit acum vreo 10 ani.

Trebuie sa profitam de scandalul din aceste zile si ar trebui creat un Minister al Integrarii Minoritatilor cu obiective clare si tangibile: de exemplu numarul de tigani care urmeaza o scoala, numarul de tigani arestati, numarul de tigani care are loc de munca, numarul de tigani care isi plateste factura la Electrica, etc.

Acest minister trebuie sa colaboreze cu MAI si sa vada daca politia este sau nu prezenta in comunitatile de tigani si previne acte anti-sociale cum ar fi furturile sau casatoriile intre minori sau abuzurile impotriva femeilor. Trebuie sa colaboreze cu Ministerul Educatiei si sa monitorizeze daca tiganii minori merg la scoala.

Trebuie sa aiba lucratori sociali care sa oblige familiile de tigani sa-si lase copii la scoala si sa nu-i trimita la cersit.

In general, guvernul nu trebuie sa mai tolereze fenomene precum cersitul sau lipsa de ocupatie, mai ales in perioada aceasta de crestere economica cand exista o lipsa de forta de munca in toate domeniile.
6. Politica de imigratie - o problema actuala italiana, europeana si, peste 10 ani, romaneasca

Italia are o politca de imigratie deficitara.

Insa orice tara are dreptul la propria politica de imigratie. Economia cere forta de munca in anumite domenii. In Italia este nevoie de chelneri. In SUA sau Marea Britanie e nevoie de ingineri IT si de medici.

O tara este, pentru cetatenii ei, nu numai activitatile economice: o tara este si casa in acelasi timp. Asadar cei care locuiesc in aceasta casa au tot dreptul sa aleaga cu cine vor sa o imparta.

Pe de alta parte, sper si cred ca Europa este un loc al valorilor si, daca este nevoie de un inginer IT din India (asa cum si Franta a anuntat recent ca are nevoie de 20.000 de ingineri IT din India), atunci ei trebuie sa fie acceptati cu obiceiurile lor si cu familiile lor, sa transformam Europa si in casa pentru ei.

Si, ca romani, sa ne aducem aminte peste 10 ani - cand vom avea parte de muncitori indieni, chinezi, africani sau europeni - ca trebuie sa respectam valorile europene pentru care am muncit in ultimii 17 ani. Sa nu facem si noi viitorilor nostri concetateni ceea ce au facut italienii cu concetatenii nostri in aceste zile.

Comenteaza pe blogul lui Emil Stoica






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


254 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by