Primul caz de pacient cu febră tifoidă în acest an în România: este vorba despre un pacient adult internat la Spitalul de Boli Infecţioase Victor Babeş din Capitală, care a luat boala din Asia, a anunțat managerul unității medicale, medicul Simin Aysel Florescu, citată de News.ro. Anul trecut s-au înregistrat în România trei cazuri de febră tifoidă.
Dr. Simin Aysel Florescu spune că afecţiunea este perfect prevenibilă prin vaccinare dar că, din păcate, cei patru pacienţi care au plecat în ţările de unde au luat-o nu s-au vaccinat împotriva febrei tifoide. Boala, netratată la timp, are potenţial mortal pentru pacienţi.
„Au fost câteva şi anul trecut, cred că trei au fost anul trecut şi unul anul acesta, dar nu sunt noutăţi absolute, sunt cazuri de călători care vin cu această boală ca boală de import, deci nu e o boală achiziţionată în România”, spune Simin Aysel Florescu.
„Sunt adulţi, din păcate nu au făcut profilaxie, nu s-au vaccinat împotriva febrei tifoide înainte de călătoriile respective. Ultimul caz este din Asia, celelalte trei erau din Africa venite. Sunt măsuri de izolare a pacientului în saloane dedicate, ca şi pentru multe alte tipuri de infecţii digestive, există şi hepatite cu virus A care se transmit digestiv, există şi tot felul de diarei cu clostridium difficile de exemplu sau alte tipuri de infecţii digestive care de asemenea se izolează în saloane dedicate”, a adăugat medicul.
Febra tifoidă este o boală cu transmitere digestivă, o boală determinată de un germene care se cheamă salmonella typhfi, de unde şi denumirea de febră tifoidă, şi care se produce prin transmitere digestivă, prin ingestie de apă sau alimente contaminate cu salmonella typhi sau mâini murdare. Este o boală care este perfect prevenibilă prin vaccinare dar bineînţeles, ca şi la toate celelalte, condiţia este ca viitorul călător să se adreseze unui medic de specialitate care să-i dea recomandarea de vaccinare.
Contaminarea în mediul înconjurător de către cineva care este purtător sau bolnav poate să determine transmiterea în colectivitatea respectivă”, a explicat managerul Spitalului Victor Babeş din Capitală.
Cu cât timp înainte se face vaccinarea împotriva febrei tifoide dacă plecăm într-o ţară cu risc crescut de transmitere. Sute de vaccinări împotriva unor boli care se pot lua din ţări cu potenţial endemic, făcute deja la Spitalul Victor Babeş din Capitală
„Ca la toate celelalte vaccinuri, este bine să fie făcut cam cu o lună înainte de a pleca. În cazurile de urgenţă se poate vaccina şi în ziua anterioară, dar asta este ceva excepţional, de regulă aceste călătorii sunt planificate şi există timp pentru a face un consult de medicină a călătoriei şi a primi vaccinul corespunzător. Ideal cam cu o lună înainte de a pleca”, a mai precizat Simin Aysel Florescu.
„În cabinetul nostru de boli tropicale şi medicină a călătoriei vaccinăm, avem sute de pacienţi vaccinaţi pentru diverse destinaţii, inclusiv pentru febră tifoidă. Există acel consult în care apreciem necesitatea fiecăru tip de vaccin, în funcţie de pacient, destinaţie, durată, şi tot cortegiul de factori pe care îi luăm în considerare pentru a-i reomanda analize de profilaxie pacientului respectiv şi în cele mai multe cazuri aceasta include şi vaccinarea de febră tifoidă care e recomandată atât în Asia, cât şi în Africa, mai ales în Asia de Sud Est şi în Africa, America Centrală şi de Sud. În funcţie de alţi factori de risc care plasează pe respectivul călător într-un grup de risc mai mare sau mai mic vom proceda la recomandări şi la a-i şi face vaccinul respectiv”, spune managerul Spitalului Victor Babeș.
Ce complicaţii poate da febra tifoidă
„Febra tifoidă nu este ceva necunoscut în România, în urmă cu mulţi ani exista febra tifoidă loco, ca să spun aşa. Într-adevăr, o febră tifoidă netratată cam prin săptămâna a treia sau a patra de evoluţie, dacă rămâne aşa ignorată şi nu se tratează, poate să determine inclusiv decesul pacientului prin nişte hemoragii digestive cu sfârşit fatal. Vaccinarea împotriva febrei tifoide reprezintă atât un mijloc de prevenire a bolii la cei care călătoresc în zonele de risc, cât şi un mijloc de stăpânire a rezistenţei la antibiotice, pentru că în ultimul timp salmonella typhi a devenit foarte rezistentă la unele categorii de antibiotice, iar tulpinile respective migrează de colo colo dacă nu ne vaccinăm, deci vaccinarea ne protejează şi individual, dar şi ca şi comunitate”, a mai explicat medicul Simin Aysel Florescu.
Un caz de tuse convulsivă înregistrat în ultima perioadă la Spitalul Victor Babeş din Capitală. Un adolescent care „tuşea cam de mult şi la care, în cele din urmă s-a demonstrat că este tuse convulsivă”, a mai spus managerul spitalului.
„Nici acestea, din păcate, nu sunt cazuri noi, noi avem foarte mulţi pacienţi de-a lungul ultimilor ani care vin cu tuse convulsivă, atât copii micuţi care încă nu au ajuns la vârsta de două luni, vârsta de vaccinare, cât şi copii mai mari care nu sunt vaccinaţi, sau nu se cunoaşte statusul lor, cât şi adulţi care nu au făcut acele rapeluri la fiecare zece ani, şi care fac forme atipice de tuse convulsivă, nu e aceea clasică, tusea măgăreacă pe care o ştim cu toţii, forme atipice de tuse cu durată îndelungată, cu un pattern oarecum asemănător, dar nu atât de grav şi care din păcate, chiar dacă ei la un moment dat se vindecă, ei sunt sursă pentru ceilalţi din jur care nu au protecţie şi mai ales pentru copiii foarte mici”, a încheiat Simin Aysel Florescu.
0
2
