Senatorul Frunda Gyorgy este poate politicianul cel mai cu staif al UDMR. Jurist de profesie si avocat de succes la Tirgu Mures, Frunda este membru al Parlamentului de la Bucuresti de la primele alegeri libere, respectiv din 1990 si a fost, in doua randuri, candidatul UDMR la cea mai inalta institutie legislativa din Romania, in 1996 si 2000.

Frunda este membru al delegatiei parlamentare romane la Consiliul Europei de la admiterea Romaniei in acest for. In cadrul UDMR indeplineste functia de presedinte al Consiliului Reprezentantilor Uniunii, care este considerat un miniparlament al UDMR.

Conform unui sondaj efectuat anul trecut la comanda UDMR, Frunda Gyorgy este politicianul cu cea mai mare credibilitate in randul minoritatii maghiare din Romania. Atat in Parlamentul de la Bucuresti cat si in Parlamentul de la Strassbourg a facut impresia unui parlamentar cu o formatie juridica solida si cu o orientare europeana indiscutabila.

Numai ca desi face pe legalistul si pe europeanul la Bucuresti si la Strassbourg, facandu-si un titlu de glorie din criticarea coruptiei de pe plaiurile mioritice, in fieful sau de la Tirgu Mures se tine de aceleasi coterii balcanice de care-i acuza cu condescendenta pe majoritatea colegilor sai din Parlamentul Romaniei.

Astfel, la numai cateva luni de la adoptarea de catre Parlamentului Romaniei, prin procedura de asumare a increderii de catre PSD, cu sprijinul UDMR, a Legii nr.161/19.04.2003 privind prevenirea si sanctionarea coruptiei, senatorul Frunda Gyorgy a incalcat in mod grav dispozitiile imperative ale acestei legi privind regimul incompatibilitatilor in exercitarea demnitatilor si functiilor publice.

Este vorba de dispozitiile art.82 alin. 1 din Legea nr.161/2003, care prevad expres si explicit: "Calitatea de deputat si senator este, de asemenea, incompatibila cu functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute la lit. a".

La litera a se face trimitere la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare. Ori, in data de 24 noiembrie 2003, in baza unei procuri ce nu indeplinea cerintele imperative ale Legii societatilor comerciale (nr.

31/1990), senatorul Frunda Gyorgy a participat si a acceptat numirea sa in functia de secretar al adunarii generale a actionarilor Societatii comerciale Herlitz Romania SA, desfasurata la Tirgu Mures.

Acest fapt rezulta din procesele verbale si din hotararile adunarii generale a actionarilor SC Herlitz Romania SA din 24 noiembrie 2003, numerotate 28 si 29, hotararile fiind semnate ca secretar de Frunda Gyorgy.

Senatorul Frunda a reprezentat la aceasta adunare generala trei firme germane care au calitatea de actionar la SC Herlitz Romania SA (Herlitz AG, Herlitz Management Gmbh si PBS Papier Buno und Schreibwaren System Vertrieb Gmbh) detinand impreuna 51% din actiuni.

Senatorul Frunda nu putea sa indeplineasca functia de secretar al adunarii generale a actionarilor nu numai pentru motivul de incompatibilitate invocat, ci si pentru ca nu intrunea conditiile prevazute de Legea societatilor comerciale.

Pentru indeplinirea calitatii de secretar al adunarii generale in cazul societatilor pe actiuni, persoana nominalizata trebuie sa detina in mod obligatoriu si calitatea de actionar al societatii. In acest sens, citam dispozitiile art. 128 alin. 2 din Legea nr.

31/1990: "Adunarea generala va alege dintre actionarii prezenti, unul pana la trei secretari, care vor verifica lista de prezenta a actionarilor, indicand capitalul social pe care il reprezinta fiecare, procesul verbal intocmit de cenzori pentru constatarea numarului actiunilor depuse si indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege si de actul constitutiv".

Or in calitatea sa de imputernicit a trei dintre actionari, senatorul Frunda cu rea credinta a acceptat sa indeplineasca functia de secretar al adunarii generale nedetinand calitatea de actionar al societatii, urmand ca in calitatea de secretar al adunarii generale sa verifice, in conformitate cu prevederile art. 128 alin. 2 din Legea nr.

31/1990, legalitatea propriei sale mandatari cat si legalitatea mandatului sau de secretar. Astfel ca, in aceasta ultima calitate, Frunda urma sau trebuia sa observe ca el insusi nu este compatibil cu functia de secretar al adunarii generale ca urmare a incompatibilitatii acestei functii cu calitatea de senator si a neindeplinirii calitatii de actionar al SC Herlitz Romania SA.

Ca sa poata indeplini functia de secretar al adunarii generale a actionarilor Herlitz Romania SA, Frunda ar fi trebuit sa demisioneze in prealabil din calitatea de senator. Or nedemisionand si acceptand functia de secretar al adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu dispozitiile art. 83 alin. 3 din Legea nr.

161/2003 senatorul Frunda Gyorgy este considerat demisionat din Senatul Romaniei. Potrivit aceluiasi articol, demisia trebuie adusa la cunostinta Senatului, care trebuie sa adopte o hotarare prin care se constata demisia, ce urmeaza sa fie publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.

Hotararile adunarii generale a actionarilor SC Herlitz Romania SA, care se bucurau de autoritatea senatorului de Tirgu Mures, Frunda Gyorgy, purtand semnatura acestuia ca secretar, au fost valorificate la Oficiul Registrului Comertului Mures si la Tribunalul Mures unde se afla pe rol un litigiu intre actionarii societatii in dosarul nr. 6757/2003.

Prin aceste hotarari s-au creat ori adus foloase actionarilor pe care Frunda Gyorgy i-a reprezentat dar si actionarului Horatiu Nicolau (ce detine 24,5% din actiunile SC Herlitz Romania SA) cu care se afla in relatii de amicitie de notorietate publica. Totodata, aceste hotarari fiind luate in prejudiciul societatii Herlitz Romania S.A..

Hotararile adoptate in 24 noiembrie au fost depuse la dosarul nr. 6757/2003 in ziua urmatoare, iar, dupa inca o zi, respectiv in 26 noiembrie (primul termen de judecata), instanta a respins cererea formulata de actionarul Silviu Puni impotriva paratei SC Herlitz Romania SA ca ramasa fara obiect, aceasta contrar faptului ca parata la data de 21.11.

2003 era deja decazuta din dreptul de a mai propune dovezi in conformitate cu art. 118 Cod proc. civ. , decizia instantei facand astfel inaplicabile prevederile art 25 din Legea 26/1990 privind Registrul Comertului.

In aceasta situatie, actionarul Silviu Puni a decis sa formuleze impotriva senatorului Frunda Gyorgy plangere penala la Parchetul National Anticoruptie sub aspectul infractiunii prevazute de art. 13 din Legea nr.

78/2000 ("Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial de a folosi influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la cinci ani"), avand in vedere functia

sa de conducere in UDMR (inregistrata ca persoana juridica fara scop patrimonial), de presedinte al Consiliului Reprezentantilor Uniunii (CRU).

Mai mult ca sigur ca senatorul Frunda Gyorgy va nega ca si-a folosit influenta ori autoritatea pe langa judecatorul delegat pe langa Oficiul Registrului Comertului Mures sau pe langa judecatorii Tribunalului Mures.

Numai ca influenta si autoritatea sa asupra multor judecatori de la instantele muresene sunt de notorietate publica, dovezi concludente in acest sens fiind o serie de procese castigate ca avocat sau ca parte.

Cazurile cele mai elocvente sunt legate de interesele familiei sale, care a solicitat in anul de gratie 1998, cind formatiunea la conducerea careia se afla se gasea la guvernare, iar in fruntea Ministerului Justitiei se afla amicul sau politic Valeriu Stoica, restituirea a sase imobile din Tirgu Mures, ce cuprindeau circa 50 de apartamente.

Justitia mureseana a fost deosebit de generoasa, facandu-i repede pe plac. De exemplu, conform sentintei civile nr. 9289 din 11 decembrie 1998, pronuntata in dosarul nr. 2034/1998, Judecatoria Tirgu Mures a restituit reclamantului Frunda Karoly, tatal senatorului Frunda Gyorgy, trei imobile ce includeau 35 de apartamente (situate pe str. Matei Corvin nr. 19, str. Ecaterina Varga nr. 10 si str.

Calarasi nr. 24 din Tirgu Mures). Hotararea a fost pronuntata cu incalcarea grava a legii si fara sa fie acoperita cu probe. Cererea de chemare in judecata si actele doveditoare nu au fost niciodata comunicate Primariei municipiului Tirgu Mures, in calitate de parata si de reprezentant al Statului Roman.

Pe de alta parte, primarul de atunci al municipiului Tirgu Mures, Fodor Imre, apartinand UDMR, deci subordonat politic senatorului Frunda, a refuzat sa semneze atat concluziile scrise formulate in data de 24.09.1998 cat si apelul declarat in termen (19.01.1999) de catre Serviciul contencios administrativ din cadrul Primariei Tirgu Mures.

Astfel ca hotararea Judecatoriei a ramas definitiva, iar familia Frunda a ramas cu... 35 de apartamente.