Investigatiile reporterilor "Obiectiv", in dosarul Hotelului "Regal", privind retrocedarea unui impozant imobil amplasat pe strada Plevna 153, au scos la iveala nereguli flagrante, demne de atentia PNA: singura locatie cu numele "Hotel Regal" functiona pe strada Regala, la nr 2, adica exact intr-unul din corpurile actualului Teatru "Maria Filotti".

Documentul care atesta acest lucru se gaseste la Arhivele Statului, in acesta precizindu-se clar ca imobilul respectiv a apartinut municipiului Braila, si nu unei persoane fizice, deci nu ar putea fi mostenit.

Aspectul cel mai socant este ca, pina acum, Primaria nu a solicitat Arhivelor Nationale acest document, desi ar fi constituit principala ei proba pentru a cistiga procesul pe care trei presupusi mostenitori l-au deschis, pentru a intra in posesia imobilului de pe strada Plevna, care, cu siguranta valoreaza citeva miliarde de lei.

Curios este si faptul ca cei trei sint consiliati de un fost angajat al Arhivelor, care a fost disponibilizat tocmai "din cauza unor asemenea probleme", dupa cum ne-a declarat directorul Directiei Judetene a Arhivelor.

Familiile Nedelcu, Minzu si Stoian, in rol de mostenitori ai familiei Oteleanu, care ar fi dobindit Hotelul "Regal" in 1913, au solicitat, in trei rinduri, institutiei primarului, retrocedarea acestui hotel, de fiecare data identificind vechea locatie cu o alta cladire de pe fosta strada Regala, ultima locatie indicata de notificatori fiind cladirea de pe str. Plevnei 153, colt cu str.

1 Decembrie 1918 - in prezent, locuita de chiriasi. Cum comisia de aplicare a Legii 10/2001, privind retrocedarea imobilelor nationalizate, din cadrul Primariei, a refuzat de fiecare data retrocedarea, cazul a ajuns in instanta, insa nu pe legea privind reconstituirea dreptului de proprietate, ci pe contestarea hotaririi respectivei comisii.

Comisia a respins cererea de restituire, pe motiv ca solicitantii nu au prezentat decit o parte din actele care sa ateste ca acestia ar fi mostenitorii Hotelului "Regal": un testament din care nu rezulta insa ca ar fi mostenitorii hotelului cu acest nume si vreo doua acte de vinzare-cumparare - unul de la 1913, mult inainte de nationalizare, timp in care se puteau schimba lucrurile - acte de

asemenea, nerelevante. Hotarirea de respingere a cererii respective face, acum, obiectul procesului, iar miza este Hotelul "Regal". Practic, instanta ar trebui sa judece legalitatea si temeinicia hotaririi primarului de a nu retroceda imobilul Plevna 153, ca fiind, in acceptiunea notificatorilor, cladirea fostului Hotel "Regal".

La dosar, notificatorii au depus un raport de expertiza tehnica-judiciara care arata - fara argumente - ca locatia din Plevna 153 ar fi fost Hotelul "Regal". Raportul a fost contestat de catre Primarie si Directia Serviciilor Publice, urmind a se efectua o alta expertiza.

Hotelul "Regal" functiona in cladirea teatrului

Investigatiile reporterilor "Obiectiv" au scos la iveala, insa, un aspect esential: Hotelul "Regal" nu a functionat in cladirea pe care o revendica cele trei familii - Plevna 153, in prezent, sau Regala 92, in trecut, cum sustin revendicatorii -, ci intr-unul din corpurile de cladire ale actualului imobil al Teatrului "Maria Filotti", care coincide cu fosta adresa Regala nr. 2.

Din site-ul Teatrului "Maria Filotti" se poate afla ca locatia Regala nr.2, denumita "Rally", la inceputul secolului al 19-lea, in care a functionat si teatrul, in fapt, un intreg complex de cladiri amplasate in Piata Traian, sau "Sfintii Arhangheli", a fost donata, la 1919, printr-un testament, de catre Dumitru Ionescu, municipiului. Ca locatia Regala nr.

2 a fost si locatia teatrului ne-au confirmat si specialisti din cadrul Muzeului Brailei. Acestia sustin ca in cladirea "Rally" a functionat, intr-adevar, teatru, hotel si chiar si un club in care se intilneau burghezii, denumit, inca de pe atunci, "Regal". Prin urmare, asa-numitul Hotel "Regal" a functionat in acest complex, chiar foarte aproape de Piata Traian, pe str. Regala.

Cea mai puternica dovada in acest sens se gaseste, insa, la Arhivele Statului, institutie care confirma, clar, ca imobilul cunoscut sub denumirea de "Hotel ?Regal?" era amplasat pe strada Regala nr.2, adica locatia de azi a teatrului "Maria Filotti", aceasta fiind si proba care ar putea lamuri, definitiv, situatia.

Ciudat este insa faptul ca exact documentul care atesta acest lucru, aflat la Arhivele Nationale - Braila, nu a fost solicitat niciodata de Primarie, pentru a-i servi la sustinerea cauzei in procesul deschis de cei 3 presupusi mostenitori.

Mai mult, Primaria chiar a fost informata despre aceasta dovada, raminind la latitudinea acestei institutii daca doreste sa obtina si sa foloseasca documentul in proces.

O dovada pe care nu o cere nimeni

Directorul Directiei Judetene Braila a Arhivelor Nationale, Giani Oltianu, ne-a declarat in acest sens: "Daca ne referim la imobilul Hotel ?Regal?, este clar, acesta apare in recensamintul din 1941, pe str. Regala nr.2 si era proprietatea ?municipiului?, exact asa, deci nu al unei persoane fizice. Noi am si spus intr-o adresa acest fapt Primariei.

Imobilul nu apare nici pe Regala 92, nici pe Plevnei 153, ci pe Regala 2, or, fiecare numerotare a imobilelor de pe Regala a inceput, dintotdeauna, e logic, de la Piata ?Sfintii Arhangheli? (actuala Piata Traian - n.r.). Repet, daca ne solicita cineva acest document - care poate fi o proba in instanta -, noi putem arata ca Hotelul ?Regal? a fost la nr.2, in 1941.

Primaria detine situatia schimbarii numerelor postale, cel putin asa ar trebui. Regala incepea din Piata respectiva si, chiar si acum, ati vazut ca numerele cresc de acolo spre Plevna, nu invers. Logic, n-avea cum sa fie adus hotelul pina aici, oricit de multe cladiri s-ar fi construit. Avem acel recensamint.

Daca din '41, pina in '48-'50, cind s-a facut nationalizarea, se putea ajunge de la nr.2 la nr.92, n-am nici o explicatie logica. Deocamdata, nu ne-a cerut nimeni documentul privind situatia Hotelului ?Regal?. Si daca ni-l va cere - si instanta poate face asta - documentul asa suna: la ultimul recensamint, din 1941, Hotelul ?Regal? era amplasat pe str. Regala nr.

2 si era proprietatea ?municipiului?. Daca intre '41 si '50 s-a schimbat situatia, daca ?municipiul? l-a vindut unei persoane fizice, trebuie sa existe un alt document, de vinzare-cumparare, document pe care atit Primaria, cit si notificatorii, ar trebui sa-l cunoasca. Dar, acestea sint imobile care nu se pot, practic, identifica, aceia (notificatorii- n.

n) au incercat marea cu sarea, au mers pe deduceri. Daca juristii Primariei aveau dubii, puteau sa ceara documentele. Noi asteptam ca Primaria sa ne ceara extrasul respectiv. Printr-o adresa, noi le-am spus, de fapt, ca documentul exista. Cu acesta, pot demonstra ca hotelul se afla in proprietatea municipiului, urmind ca aceia care-l solicita (cele trei familii - n.

n) sa demonstreze cu acte ca, intre '41 si '50, a fost dobindit de persoana Oteleanu. E simplu. Daca exista un act, trebuie sa fie, iar aceia care-l cer, trebuie sa stie ca exista, dar, deocamdata, nimeni nu ne-a cerut asa ceva, notificatorii au evitat sa ceara un asemenea document...".

Primaria are o scuza: informatiile costa

In acest context, juristii pusi sa apere municipalitatea in acest proces pot fi banuiti ca nu se prea zbat pentru a obtine probe forte care sa duca la cistigarea procesului.

Directorul juridic al Primariei, Sorina Bosoanca, considera, insa, ca "juristii Primariei isi fac datoria in limitele si cu respectarea tuturor legilor" si ca se va reveni cu o adresa catre Arhivele Nationale, dar ca pentru fiecare asemenea adresa, Primaria trebuie sa plateasca 182.000 lei. "Va dati seama, daca avem 1.000 de dosare, cit ne costa numai adresele?! (...

) Noi am facut apel in acest caz si vom veni cu o contraexpertiza, pe care va trebui sa o platim. Cam aceasta este. Un jurist nu-si face datoria atunci cind nu administreaza probe, in limitele si competentele pe care le are".

Sorina Bosoanca a amintit ca ar putea sa faca proba "per-contrario" in cazul Hotelului "Regal", adica depunerea probei directe privind istoricul hotelului, insa, pina atunci, asteapta contraexpertiza, ceea ce inseamna alti bani de la buget, dar mai depinde si de instanta, pina cind va admite intocmirea materialului probatoriu.

Directorul Directiei Judetene a Arhivelor spune, insa, ca "instanta are dreptul sa ne solicite documente, chiar si originale. Nu sint informatii de interes public, iar documentele si extrasele, nu informatiile, se elibereaza contra cost, conform legii. Noi punem documentele la dispozitia Primariei, daca ni le solicita si numai daca doresc un extras se taxeaza, fiindca extrasul are o stampila.

Gratis, juristii Primariei se pot documenta la noi, pot consulta documentele, iar daca solicita extras le cerem bani, atit".

Un fost angajat al Arhivelor - omul din umbra

Reamintim ca, in memoriul lor, chiriasii de pe Plevna 153, sustineau: "Consultind dosarul, am constatat ca acesti notificatori sint consiliati de catre un fost lucrator de la Arhivele Nationale, care le-a furnizat documente si date si i-a sprijinit efectiv in revendicarea mai multor imobile de pe raza municipiului Braila".

Directorul Arhivelor, Giani Oltianu, ne-a declarat ca stie cine este respectiva persoana, care, culmea, a lucrat la departamentul de Relatii cu Publicul.

"Este vorba despre Marian Moldoveanu, dar nu mai lucreaza la noi. A fost disponibilizat, in 2002, tocmai pentru aceste probleme. El nu mai este angajatul institutiei noastre, el a lucrat multi ani, dar postul lui a fost restructurat, iar faptul ca el consiliaza anumite persoane, a avut acces la niste informatii, a lucrat la Relatii cu Publicul, ne depaseste, isi asuma niste riscuri".

Cert este ca, in momentul de fata, chiriasii din locatia Plevna 153 au pregatit plingeri penale pe care le vor remite, in scurt timp, pe adresele Politiei, Parchetului si Parchetului National Anticoruptie.