Grupurile umane se constituie, in special in anotimpurile primavara-vara, din sute si mii de indivizi care merg la plaja, se imbaiaza in stranduri, participa la diferite reuniuni mondene sau manifestari sportive. Cu cat multimile sunt mai mari, cu atat cresc sansele de imbolnavire si epidemii.

Situatia financiara catastrofala a sistemului asigurarilor de sanatate din Romania este prea binecunoscuta.

Ce fac autoritatile pentru ca sa previna incarcarea suplimentara a bugetului cu alte cheltuieli impovaratoare generate de posibilele epidemii sau boli de sezon? GAZETA de Oradea si-a propus sa realizeze o radiografie a modului in care actioneaza, preventiv sau reactiv, in aceasta perioada cruciala, institutiile competente.

Este incredibil din cate zone pot proveni „atacurile" si cata lume nu-si face corect datoria! Pentru inceput, am identificat astfel de „inamici publici", nedeclarati si tolerati, in sectorul strandurilor publice.

Chiar daca temperaturile nu au fost inca prea generoase cu gradele Celcius, zeci de mii de oradeni au luat cu asalt strandurile din municipiu si din alte localitati bihorene. In mod paradoxal, desi cele din Oradea sunt mai aglomerate, strandurile municipale corespund mult mai bine criteriilor de preventie sanitara.

Multi oradeni se lasa insa atrasi de perspectiva unor aglomerari si preturi mai mici la strandurile din localitatile limitrofe orasului. Unii ajung, dupa astfel de criterii, chiar si la circa patruzeci de kilometri de Oradea, pana la „oaza" de la Madaras. O veritabila aventura!

A perforat si metalul!

In actele de evidenta cadastrala, locul unde este situat strandul termal din Madaras figureza ca „platforma agrozootehnica"! Intradevar, el este plasat chiar in incinta fostului C.A.P., ale carui sigle si pancarte mai balangane, in bataia vantului, de niste porti scheletice, in rama. Povestea infiintarii acestuia are si nuante de tragi-comic.

Sonda a fost forata in scop de prospectiune geologica si s-a nimerit sa dea de apa termala la 2.000 de metri adancime. Apa avea un continut ridicat de amoniac si nu i s-a gasit alta utilizare decat la incalzirea serelor din localitate. Niciodata nu a obtinut autorizatie de exploatare de la Agentia Nationala a Resurselor Miniere.

Cativa ani a dat rezultate si a saltat CAP Madaras in fruntea topului fruntasilor pe tara in ramura productiei de legume. La scurt timp insa au inceput sa apara problemele. Sistemul de tevi, prin care se incalzeau serele, nu a rezistat coroziunii elementelor continute de apa termala si a fost perforat.

Bravii legumicultori madarasani au fost obligati de realitatea potrivnica sa renunte la pleasca apei calde cazute din adancuri pentru incalzirea serelor. Si ce frumos parea!

Cadou otravit pentru taranii cooperatori

Era insa de neconceput sa se piarda suvoiul de apa calda din strafunduri. O astfel de idee i-ar fi trimis la ocna pe stabii comunisti ai Bihorului daca s-ar fi auzit de ea la „Conducerea Centrala". Ceausescu nu glumea cu astfel de lucruri. Energiile neconventionale il obsedau.

Fara sa fie prevazute fonduri pentru o astfel de „investitie", s-a hotarat ca apa termala sa fie captata in niste bazine rudimentare, betonate grosier cu cimentul destinat „refacerii trotuarelor" inexistente in localitate, pe care sa le boteze contabil „strand".

Doar dupa ce se revarsa din acestea - unde, se putea raporta „conducerii departid si de stat", isi facusera datoria sa-i spele pe oamenii muncii din zona - apa era evacuata si iesea in canalele din sat, pline acum de o vegetatie ciudata, cu nuante metalice si ruginii, nemaiintalnita in zona pana atunci.

Afara este spoit gardul

Datorita concentratiei ridicate de nitriti si amoniac, apa termala de la Madaras este improprie folosirii directe la imbaiere. Solutia ar fi fost un schimbator de caldura, adica un sistem prin care apa termala sa incalzeasca apa curata din bazin. Investitia a fost considerata prea mare si nu a fost realizata niciodata, nici in perioada ante, nici in cea post-decembrista.

De fapt, investitiile facute in acest obiectiv ce ar fi meritat o soarta mai buna, au fost minime. Practic, firma „TAUBER TERMAL" SRL Madaras, catre care strandul a fost inchiriat de catre consiliul local, s-au limitat la spoiala gardului si la o ghereta pentru taxarea amatorilor de aventuri extreme.

Apa termala este deversata direct in bazin, iar continutul ridicat de substante minerale a agresat si distrus betonul pe o raza mare in zonele adiacente gurilor de umplere.

Mici, da' pititi

SC TAUBER TERMAL SRL Madaras, actuala firma-administrator al strandului din localitate, a fost infiintata in 1992, iar din august 2002 asociatii sai si administratori ii sunt fratii Ioan si Gheorghe-Horia Stana, domiciliati in aceeasi localitate.

Activitatea principala declarata conform codificarii CAEN este „5522 - Campinguri, inclusiv parcuri pentru rulote", iar activitati secundare sunt de „import-export" si „alte activitati de servicii personale".

Nici urma de strand in relatiile pe care le-am solicitat si primit de la Registrul Comertului! De altfel, acest punct de lucru nu figureaza ca ar fi fost declarat de cei doi intreprinzatori frati Stana la organele administratiei financiare, ceea ce echivaleaza cu o discreta evaziune fiscala tolerata de inspectorii fiscali de zona.

La acest carnaval al mascatilor, surprizelor si omisiunilor, mai adaugati faptul ca firma are un capital anemic, de numai 3 milioane lei! Chiar si in cazul stabilirii responsabilitatii sale pentru eventualele boli contractate in strandul termal din Madaras, iata pana la cat se pot astepta nefericitii bolnavi ca se vor „bucura" de daune si despagubiri de la firma care administreaza strandul!

Fara autorizare sanitara

In mod foarte logic, daca o activitate comerciala nu este declarata ea nu trebuie nici autorizata!

Acesta este rationamentul pe care l-au facut si fratii Stana, administratorii strandului-problema. Desi functionarea postdecembrista a „baltii cu amoniac" a fost neintrerupta, nimeni nu s-a interesat de existenta unei autorizari a strandului de catre Directia de Sanatate Publica Bihor. Doamna doctor Luncan, de la Dispensarul din localitate, se eschiveaza ca nu are atributii in acest sens.

Aici, poate gresim putin si nu vrem sa va dezinformam: de fapt, cei vizati s-au interesat de sansele „autorizarii sanitare", dar administratorii au inteles ca nu au sanse sa indeplineasca toate exigentele legale si atunci au preferat sa functioneze pe sest.

In mod foarte curios, timp de mai multi ani, nimeni nu i-a deranjat pe cei doi intreprinzatori care ofereau uzului public un produs neautorizat sanitar!

Cea mai buna arma ramane atacul

Nu stim daca Gheorghe Stana i-a citit pe marii strategi antici, romani sau chinezi, dar se pare ca le aplica principiile in relatiile firmei sale cu functionarii statului. Este un fapt, de altfel, pe care l-am remarcat in comportamentul agresiv al mai multor agenti economici cu musca pe caciula, asa cum vom arata si in numarul viitor.

In momentul in care a intervenit Directia de Sanatate Publica Bihor - in urma unor sesizari venite de la unele persoane afectate de prestatiile suportate la strandul public Madaras - grija de capatai a patronilor acestuia a fost nu sa intre in legalitate ci sa-i intimideze si sa-i sicaneze pe cei care au avut „impertinenta" sa-l deranjeze.

Asa se face ca, dupa ce - printr-o adresa din 15 aprilie 2005, semnata de doamna directoare adjuncta a DSP Bihor, dr.

Daniela Rahota - au fost somati sa solicite si sa obtina toate avizele de functionare a strandului public, Ghita Stana s-a simtit lezat in onoarea lui de comerciant cinstit si s-a pus el pe reclamatii impotriva functionarilor care aveau de gand sa-si faca datoria: „Doamna Rahota a facut remarci nelalocul lor la adresa mea", sustine el intr-o reclamatie adresata Prefecturii Bihor!

Amoniac si sanatate!

Atentionarile venite de la DSP Bihor se bazeaza insa pe constatarile cu caracter stiintific efectuate la fata locului. In data de 05 aprilie 2005, specialistii directiei au recoltat probe de apa din cele trei bazine ale strandului public din Madaras si le-au supus unor analize chimice si microbiologice.

Rezultatele consemnate in buletinele de analiza sunt edificatoare: apa nu este corespunzatoare din punct de vedere al compozitiei chimice, continand amoniac cu mult peste limitele admise de normele sanitare! Ori, amoniacul este una dintre cele mai toxice substante chimice pentru om.

El determina, singur sau in toate compozitiile sale de nitriti, iritatii ale pielii si mucoaselor, cauzand eczeme si alte boli de piele, dar si grave tulburari respiratorii.

Din pacate, acestea sunt doar urmarile vizibile si palpabile imediat. Mult mai grave sunt efectele amoniacului asupra capacitatii imunitare a organismului uman.

Copiii, cei mai expusi

Din acest punct de vedere, cei mai expusi sunt copiii. Ei se balacesc ore in sir in apa suprasaturata cu amoniac, adaptandu-se mai usor mirosului greu. Nici nu realizeaza cand amoniacul trece prin porii pielii si incepe sa-si faca efectele asupra fragedelor organisme. GAZETA a identificat un caz de imbolnavire grava, al unui copil din Salonta, dar se pare ca sunt mai multe.

Andreea H. a stat o vara la bunicii din Madaras. Sigur ca una dintre putinele distractii la indemana a fost balaceala la strandul din apropiere. Fetita s-a ales cu o groza de complicatii ale sanatatii.Ele au iesit la iveala intamplator, in timpul procesului de divort al parintilor. Ambii soti s-au acuzat de imbolnavirea copilului, astfel ca au dovedit si imprejurarile care au generat tragedia.

Asa se face ca doar printr-o intamplare judiciara a fost sparta tacerea din jurul acestor grave probleme. Oamenii se tem sa vorbeasca despre acest subiect.

Se pare ca, totusi, daca tot a inceput „rascolirea" gunoiului, autoritatile vor mai identifica foile de observatie si fisele medicale din arhiva Spitalului Salonta ale unor bolnavi care ar avea motive sa fie foarte suparati pe strandul termal din Madaras

Exista meciuri si la Finante

Nici la Administratia Financiara din Salonta, de care apartine SC TAUBER TERMAL SRL Madaras, lumea nu este mai volubila. Imprejurarea ca lipseste sefa acesteia si ca purtatorul de cuvant al Directiei ar fi la Oradea, justifica oarecum modul elegant in am fost dusi cu vorba.

Am putut afla doar ca exista o sesizare din luna mai curent, dar a fost trimisa Directiei de Control de la Oradea, competenta sa o verifice. Faptele reclamate sunt relativ grave si se refera atat la nedeclararea punctului de lucru „Strand Termal Madaras", cat si la emiterea unor bilete fara regim special, ceea ce a favorizat obtinerea si neinregistrarea unor venituri.

De asemenea, este interesant de aflat de ce nu s-a procedat din oficiu la declansarea unui control preventiv, in conditiile in care, in ultimii trei ani, firma inregistreaza - conform declaratiilor din baza de date a Ministerului de Finante - numai pierderi.

Bube si la Mediu

In chiar intervalul redactarii prezentei anchete jurnalistice, am aflat ca deja au inceput sa fie luate primele masuri impotriva firmei TAUBER. Aceasta a fost amendata de Garda de Mediu, Comisariatul Judetean Bihor, pentru mai multe incalcari ale legislatiei de protectie a mediului.

Comisarii au constatat in documente si o alta ciudatenie: desi nu existau celelalte avize si aprobari - in special de la Directia de Sanatate Publica - firmei TAUBER TERMAL i s-a eliberat inca din anul 2002 autorizatie de mediu, care trebuia sa fie ultimul document emis!

Ramane ca Agentia din Oradea sa revizuiasca procedura lejera pe care au urmat-o anumiti angajati implicati in favorizarea acestei societati comerciale si sa dispuna masurile de intrare in legalitate. Mingea este si in terenul directorului Augustin Dudas si asteptam reactia cuvenita. Comisarii de la Garda de Mediu doar au constatat inadvertentele.

GAZETA va continua sa monitorizeze modul in care se va solutiona de catre autoritatile statului functionarea acestui adevarat focar de nelegalitati si va vom tine la curent cu evolutia cazului. Pentru ca, acolo unde este vorba de sanatate publica, chiar ca avem un caz de interes public!

„Semnul major al intoxicatiei cu amoniac sau nitrati este cianoza, care apare rapid cand concentratia methemoglobinei in sange atinge 10-20% din hemoglobina totala. Cand concentratia atinge 60% se instaleaza letargia, stuporul, coma, iar la 70% decesul este inevitabil. Concomitent si consecutiv creste fragilitatea eritrocitara. In cazuri grave se constata icter hemolitic si hemoglobinurie."

99 de ani! Atat se preconizeaza de catre Stana Gheorghe ca va dura mandatul sau de administrator al SC TAUBER TERMAL SRL Madaras, astfel cum se consemneaza in adresa de la Registrul Comertului. GAZETA ii doreste sa ne invite la depunerea raportului de gestiune.

Orice este posibil! Dar, fara resentimente, noua ne-au recomandat medicii ca ar trebui sa evitam contactul indelungat cu apa amoniacata! Recomandarea este valabila si pentru domnul Ghita!