Atat pentru regia de apa din Petrosani, cat mai ales pentru populatia Vaii Jiului, imprumutul extern contractat in anul 1996 de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare in vederea reabilitarii retelelor de apa si canalizare din Valea Jiului avea sa aiba implicatii deosebit de grave, de la colapsul financiar al Regiei si pana la cresterea succesiva a pretului apei potabile, ajunsa, in scurt timp, in Valea Jiului la cea mai inalta cota din toata tara.
La vremea contractarii acestui credit, pe seama caruia au existat nenumarate semne de intrebare reflectate in presa vremii, RAAVJ se afla, ca si acum sub autoritatea Consiliului judetean Hunedoara, condus la vremea respectiva de Gheorghe Barbu.
Regia de apa din Valea Jiului nu si-a putut plati aproape niciodata ratele de credit catre BERD, insumand 2 milioane de dolari pe an, in doua transe, aceasta sarcina cazand pe seama garantilor creditului, respectiv Consiliul judetean Hunedoara si Ministerul de Finante. Situatia este similara si in prezent.
Solutia de iesire din criza a fost identificata de actualul ministru-deputat PD de Hunedoara Gheorghe Barbu. Acesta considera ca datoriile RAAVJ Petrosani, provenite din imposibilitatea de rambursare a creditului extern ar trebui preluate de Guvernul Romaniei.
Barbu este ferm hotarat sa initieze, in acest sens, in cel mai scurt timp, o hotarare de Guvern. Astfel, odata scapata de datorii, RAAVJ ar putea deveni o firma profitabila, eficienta, fapt care ar insemna si incetarea oprobriului public atras la adresa ineficientei activitatii acestei regii de interes public.
Daca pentru cei direct implicati, decizia de preluare a datoriei RAAVJ de catre Guvern pare o idee salvatoare, din punct de vedere al cetateanului platitor de impozite aceasta nu este altceva decat o noua hotie, menita sa ascunda incapacitatea manageriala a unor directori pastoriti de fostul sef al Consiliului judetean Hunedoara, actualul ministru al Muncii.
Istoria unui credit cu bucluc
La data de 5 august 1996, RAAVJ Petrosani semna un contract de finantare externa cu BERD, in vederea executarii lucrarilor aferente programului regional de apa si mediu din Valea Jiului, program intitulat „Reabilitarea retelelor de apa si canalizare din Valea Jiului".
Scopul declarat al acestei investitii era, potrivit declaratiilor facute la vremea respectiva de Gheorghe Barbu, presedintele Consiliului judetean Hunedoara, asigurarea furnizarii apei potabile in Valea Jiului, in medie, 23 de ore/zi.
Contractul de imprumut, girat de Consiliul judetean Hunedoara si Ministerul de Finante, avea sa fie ratificat prin Legea nr. 22/1997.
Potrivit acestuia, BERD se obliga sa finanteze partial lucrarile de reabilitare a retelelor de apa din Valea Jiului, fiind alocate in acest sens 16 milioane de dolari, rambursabili in doua transe de cate un milion de dolari anual, in perioada martie 2000 – septembrie 2011.
Restul banilor necesari impementarii proiectului, respectiv alte 34,699 milioane de dolari urmau sa fie obtinutti prin credite nerabursabile Phare, ISPA si LSIF, precum si de lsa Guvernul Romaniei si Consiliul judetean.
Implementarea acestui program ar fi insemnat nu doar apa 20de ore din 24 posibile pentru locuitorii din Valea Jiului, ci si cel mai modern sistem de distributie si control al furnizarii serviciilor de apa potabila si canalizare din Romania.
Clauze inrobitoare
La vremea respectiva insa nici managerii Regiei, nici conducerea Consiliului judetean nu aveau sa se arate ingrijorate de clauzele impuse in contractul de imprumut cu BERD. Acestea impuneau nu doar o rata extrem de mare de rambursat semestrial, peste 1 milion de dolari, cat si calcularea unor penalitati si majorari de intarziere inrobitoare.
La toate acestea, se adauga obligatia ajustarii (a se citi majorarii) trimestriale a pretului apei potabile furnizate de regia din Valea Jiului. Pentru sefii apelor din Vale acest lucru a fost insa mult mai prejos decat masinile de lux si cabanele achizitionate cu o parte din banii proveniti din creditul extern.
Socoteala de-acasa nu se potriveste cu… disponibilizarea consumatorilor
Numarul mare de clienti al Regiei si cresterea pretului pentru serviciile de furnizare a apei era tot atatea motive pentru conducatorii RAAVJ sa creada ca nu vor exista probleme in rambursarea creditului.
Cum socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ, managerii Regiei nu au tinut cont de faptul ca disponbilizarile masive din minerit care s-au produs incepand cu 1997 incoace si s-au soldat cu piederea locurilor de munca pentru mai bine de 35.000 de clienti ai RAAVJ Petrosani, nu inseamna doar tot atatia milionari in sume compensatorii.
Problemele ridicate de neplata serviciilor de apa de catre clientii Regiei, in special disponibilizati au inceput sa-si faca simtita prezenta.
Astfel, potrivit unui comunicat de presa emis de RAAVJ Petrosani dupa plata, cu mari emotii, a celei de-a V-a rate de imprumut catre BERD, se specifica foarte clar faptul ca „din cei 135,6 miliarde de lei platiti in contul datoriei externe, contributia Consiliului judetean a fost de 45 de miliarde, restul fiind rambursati de catre Regie." Era primul semnal al neputintiei.
Apoi, comunicatele de acest gen s-au tinut lant. In curand, nu doar disponibilizatii au incetat sa-si mai plateasca facturile la apa, ci si pensionarii, angajatii cu salarii sub media pe economie, societatile de termoficare, primariile, scolile, spitalele.
Curand, RAAVJ nu mai avea bani nici macar pentru plata salariilor, decum pentru pentru alte datorii.
Schimbarea regimului politic nu condus la remedierea situatiei, cu toate ca noul director, Constantin Lungu, numit de PSD, s-a straduit sa imbunatateasca indicatorii economici ai firmei, prin scaderea drastica a cheltuielilor si prin obtinerea unei Ordonante de Urgenta privind acordarea unor subventii pentru plata factgurilor la apa, populatiei cu venituri scazute.
Din pacate, nici aceste masuri nu au condus la eficientizarea activitatii RAAVJ Petrosani si nici la achitarea ratelor de credit catre BERD, care au fost platite, in solidar, de garantii creditului.
Amenintari la nivel declarativ
Dupa castigarea alegerilor locale de anul trecut, principala grija a Aliantei DA fata de RAAVJ Petrosani a fost schimbarea managerului. Constantin Lungu a fost demis pentru acelasi motiv pentru care fusese pus, in urma cu 2 ani director de PSD, si anume neplata de catre Regie a ratelor de credit catre BERD.
La numirea in functie a noului director, membru marcant al Partdiului Democrat, fostul director general al Companiei Huilei, Gheorghe Cioara, presedintele Consiliului judetean Mircea Ioan Molot afirma ca „numirea domnului Cioara la conducerea RAAVJ este un ade proba.
Daca dumnealui nu va reusi redresarea activitatii Regieie si nu va asigura plata ratei din martie catre BERD va fi schimbat la randul sau din aceasta functie."
In mod evident, Gheorghe Cioara nu a putut impune managementul necesar colectarii celor peste 1 milion de dolari, aferenti ratei de credit. Cu toate acestea, nu a fost schimbat.
Chestionat de ziaristi pe aceasta tema, presedintele Consiliului judetean, Mircea Ioan Molot, a dat-o la intors: „Cand am declarat ca-l vom schimba pe domnul Cioara am facut-o doar pentru a-l impulsiona in activitate.
Stiam ca nu are cum sa stranga banii pentru credit, nimeni nu poate de fapt, sa o faca, in conditiile saraciei din Valea Jiului, indiferent ce mijloace ar lua. Oricum, domnul Cioara, prin masurile pe care le-a luat a reusit sa creasca spectaculos incasarile de numerar ale Regiei".
Cioara aduce recuperatori
Intr-adevar, pentru a recupera o parte din creantele regiei, Gheorghe Cioara a apelat la masuri radicale. El a dispus debransarea de la reteaua de apa a tuturor datornicilor, riscand in mod iresponsabil declansarea unor epidemii.
O alta masura a fost acea de a-i actiona in judecata pe toti asa zisii „rau platnici", fara a tine cont de capacitatea sau mai exact, incapacitatea de plata a locuitorilor Vaii Jiului, nevoiti sa aleaga intre a manca o paine sau a bea un pahar cu apa.
Odata cu obtinerea titlurilor executorii in procesele amintite, Gheorghe Cioara a pornit la executarea silita a populatiei din Valea Jiului.
In acest sens, in urma unei licitatii dubioase, care a facut obiectul unui ciclu de anchete in presa locala din Valea Jiului si chiar in presa centrala, a fost angajata o firma de recuperatori infiintata la inceputul acestui an la Aninoasa.
Angajatii de la Scandinavia, firma de recuperatori careia conducerea RAAVJ Petrosani i-a cesionat creante de aproximativ un milion de dolari a trecut, in mod violent la treaba.
Potrivit dezvaluirilor facute de ziaristul Catalin Docea in „Gazeta Vaii Jiului", „angajatii de la Scandinavia, cu pistolul la brau, au luat din caseria Asociatiei de locatari 7A din Vulcan suma de 37 milioane de lei, desi aceasta provenea din banii achitati de locatari pentru gunoi, curent si incalzire.
Presedintelui Asociatiei i s-a pus in vedere sa achite minim 15 milioane de lei saptamanal. Pentru ca nu a reusit sa stranga decat 13,5 milioane de lei, presedintelui Asociatiei, Constantin Maftei i s-a atras atentia, cu pistolul la vedere, sa nu se mai intample."
Solutia salvatoare a ministrului Gheorghe Barbu
Aducandu-si probabil aminte ca toate problemele regiei de apa din Valea Jiului au inceput pe vremea cand, in calitate de presedinte al Consiliului judetean, avea in responsabilitatea sa activitatea RAAVJ Petrosani, Gheorghe Barbu, actualul ministru al Muncii si Solidaritatii Sociale si-a propus sa intervina.
Solutia identificata de Barbu este insa departe de a fi cea mai buna si, mai mult, cea mai legala.
Practic, Gheorghe Barbu s-a gandit ca datoria de 10,5 milioane de dolari cat mai are de platit RAAVJ catre BERD este numai buna de preluat la bugetul de stat, intrucat „populatia din Valea Jiului este prea saraca pentru a putea achita facturile pentru serviciile de apa furnizate de RAAVJ." In acest sens, ministrul Muncii si presedintele
Consiliului judetean Hunedoara, Mircea Molot, au inaintat Guvernului un proiect de Hotarare de Guvern prin care se propune preluarea la bugetul de stat a datoriilor externe ale RAAVJ Petrosani.
Motivatia responsabililor hunedoreni este cat se poate de comica: „Odata scapata de rate, RAAVJ Petrosani se poate redresa financiar si poate obtine profit intr-un timp foarte scurt" – spune managerul Regiei, Gheorghe Cioara.
La randul sau, presedintele Consiliului judetean, Mircea Ioan Molot, spune ca „nu avem alta posibilitate, pentru ca altfel, ar trebui sa triplam pretul apei in Valea Jiului. In plus, Regia nu-si poate plati ratele de credit care trebuie preluate de Consiliul judetean.
Mai mult, avand aceste rate de achitat, Consiliul judetean nu mai poate accesa nici un alt fel de credit pentru dezvoltarea judetului".
Pana cand propunerea ministrului Gheorghe Barbu va lua forma unei hotarari de Guvern care va scuti Regia de apa din Valea Jiului de plata datoriei externe, la aceasta se adauga alte peste 6 miliarde de lei pe care aceasta trebuie sa le plateasca Ministerului de Finante, daca va pierde procesul intentat de reprezentantii acestuia pentru plata unor dobanzi si penalitati aferente neachitarii la termen a creditului BERD.
Implicatiile unei Hotarari de Guvern si intrebari care raman in… aer.
Daca propunerea ministrului Gheorghe Barbu va fi adoptata de Guvernul Tariceanu, aceasta ar avea o serie de implicatii menite a da nastere la noi intrebari. Dincolo de lipsa de moralitate fata de platitorii de impozite din tara noastra, Gheorghe Barbu mai trebuie sa raspunda la o serie de intrebari.
Pentru unele dintre acestea, ne-am adresat, in urma cu 2 saptamani, potrivit Legii 544 privind accesul la informatii publice purtatorului de cuvant al Regiei, fara a obtine insa decat promisiunea unui interviu cu managerul general sau contabilul sef, neconcretizate pana la acest moment.
1. Ce implicatii va avea preluarea datoriei externe pentru contul de profit al RAAVJ Petrosani ?
2. Ce implicatii va avea aceasta Hotarare de Guvern asupra datorinicilor, in principal persoane aflate la limita saraciei, avand in vedere ca motivatia emiterii HG este tocmai incapacitatea de plata a clientilor Regiei ?
3. Avand in vedere faptul ca peste 80% din pretul actual al apei din Valea Jiului este constituit din sume defalcate aferente rambursarii creditului extern, care va fi noul pret al apei din Valea Jiului ?
4. Ce impact ar avea o astfel de decizie asupra credibilitatii firmelor romanesti la contractarea altor credite externe ?
Desigur, ar mai fi multe intrebari de pus, dar cu se pare ca nu are cine sa raspunda la ele, ne oprim aici, in asteptarea „cadoului" de 10 milioane de dolari cu care Guvernul, la initiativa ministrului Gheorghe Barbu se pregateste sa gratuleze incompetenta manageriala de la Regia de apa din Valea Jiului.
