Patrimoniul imobiliar al Uniunii Generale a Sindicatelor din Romania (UGSR) pentru filiala Cluj-Napoca nu este inregistrat. Cladirea de pe strada Eroilor nr. 16, unde isi desfasura activitatea fosta uniune sindicala in perioada comunista, a intrat dupa 1989 in proprietatea Primariei Cluj-Napoca.

Actualele uniuni sindicale (CNSRL Fratia, Cartel Alfa, BNC si CSDR) din judet ocupa spatiu in acesta cladire cu chirie, iar eforturile acestora de recuperare a acestuia nu s-au solutionat nici pana in prezent.

Disensiunile dintre uniunile sindicale, cat si interesele personale ale unora dintre presedintii sindicatelor ingreuneaza si mai mult recuperarea averilor sindicale. De asemenea, jocuri politice de culise fac posibila concesionarea in conditii suspecte a unor spatii ce ar fi trebuit sa revina uniunilor sindicale.

UGSR este uniunea sindicala care in timpul dictaturii comuniste reprezenta un conglomerat de sindicate profesionale de la nivelul fiecarei uzine sau fabrici. In fiecare judet, aceasta uniune avea spatii de desfasurare a activitatii, diferite sedii sau case de odihna, vile sau locatii in statiuni turistice.

Unele dintre acestea au fost nationalizate si dupa 1989 au intrat in posesia primului sosit.

Astazi patrimoniul UGSR la nivel national este administrat de societatea pe actiuni SIND Romania care are ca actionari cele cinci mari confederatii sindicale: CNSLR Fratia (36%), Cartel Alfa (27%), BNS (17%), CSDR (17%) si Meridiane, care nu functioneaza la nivelul judetului Cluj.

Primul venit, primul servit

Pentru filialele clujene ale confederatiilor sindicale situatia spatiilor din fostul patrimoniu UGSR este problematica. Astfel, cladirea din str. Eroilor nr. 16, unde isi desfasoara acestea activitatea apartine in mod inexplicabil Primariei Cluj – Napoca. “Sindicatele din Cluj nu au avut patrimoniu.

Nu au existat case de vacanta. Clujul a ramas ca o insula intre judetele din Ardeal fara nici un patrimoniu.” – ne declara Stefan Roman, presedintele CNSRL “Fratia” Cluj-Napoca.

La aceasta luare in posesie a spatiului ce revenea de drept sindicatelor s-au adaugat si neintelegerile dintre uniunile sindicale infiintate dupa 1989. Aceste altercatii ale formatiunilor sindicale au permis mentinerea intr-o faza neelucidata a acestei situatii.

In 1993, an in care Cartel Alfa ia nastere, aceasta uniune sindicala initiaza si demersurile la Primaria Cluj de repartizare a unui spatiu in cladirea de pe str. Eroilor nr. 16.

Conform afirmatiilor lui Grigore Pop, CNSRL Fratia, care detinea monopolul asupra contractului de inchiriere al cladirii la acea ora, se opune acestei intentii prin Radu Ghetan, care nu dorea sa renunte la acest contract. Intre timp, pana in 1995, Cartel Alfa isi va desfasura activitatea pe str.

21 decembrie 1918 intr-un spatiu luat cu chirie. “Astazi colaboram”- afirma Grigore Pop. In prezent, uniunile sindicale “se lupta sa divizeze patrimoniul sindical” pentru a putea investi in aceste spatii.

“Vrem sa facem investitii, nu sa-l consumam.” – ne marturiseste acelasi Grigore Pop.

In pofida animozitatilor din trecut, in utlimii 5 ani CNSRL “Fratia”, CSDR, BNS si Cartel Alfa si-au unit insa fortele pentru a solicita atat la nivel judetean (Prefectura Cluj), cat si national (Guvernul Romaniei) dreptul de a administra cladirea de pe str. Eroilor nr 16.

Ultima solicitare s-a efectuat in 2004 si pana in prezent nu s-a primit nici un raspuns. Dupa ’90, acest spatiu a mai fost revendicat si de unele partide, cum ar fi UDMR, dar cererile nu au fost satisfacute.

Chiria perceputa in momentul de fata de catre Primaria Cluj-Napoca uniunilor sindicale este in “regim de locuinte”, fapt pentru care este extrem de redusa. Dupa cele aratate de Grigore Pop, Cartel Alfa plateste o chirie lunara de aproximativ 1.500.000 lei vechi.

Conform informatiilor oferite de Stefan Roman, pentru CNSRL “Fratia” chiria este de 1.900.000 de lei vechi, iar Primaria ii ameninta verbal cu cresterea acestei sume de inca 3 ori in viitorul apropiat.

Nemultumirile uniunilor sindicale sunt legate, de asemenea, de modul in care Primaria clujeana gestioneaza spatiile aferente cladirii de pe Eroilor, fara a le consulta in prealabil.

Astfel, am aflat din declaratiile lui Grigore Pop faptul ca fostul sediu al Loto Prono Sport, compus din 2 camere, a fost distribuit unei Agentii de Concesionare a Energiei si Primariei si ca persoanele fizice, care si-au cumparat dupa ‘90 imobilele locuite, le-au vandut ulterior in baza Legii nr. 112.

Aceasta lege prevede vanzarea locuintelor nerevendicate, insa uniunile sindicale pornisera deja actiunile de revendicare a spatiilor de pe str. Eroilor. Tot de la Grigore Pop am aflat, de asemenea, de existenta unei mosteniri imobiliare din fondul UGSR de pe str.

Emil Racovita, mostenire care s-a dat spre vanzare fara acordul local al uniunilor sindicale dupa Revolutie: “A existat o cladire cu 6 sau 8 apartamente pe fosta Emil Racovita in care stateau fostii activisti de sindicat, dar a fost vanduta. Hotararea s-a luat la nivel central.

Ne-am opus, dar fara nici un rezultat.” Ion Cont, fondator si fost membru al CSDR, presedinte al Federatiei Sindicatelor Libere Din Romania a Pompierilor Civili, filiala Cluj-Napoca, sutine ca aceasta cladire era de fapt o casa de oaspeti, care a ajuns sa fie vanduta in 1994 de catre Consiliul National Consultativ, care gestiona bunurile fostului UGSR.

Cartel Alfa a incercat recuperarea Fostului Club Muncitoresc, cinematograful de pe str. Sindicatelor, ce a apartinut in perioada interbelica uniunilor sindicale. Aceasta actiune s-a soldat cu o nereusita.

Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul Clubului CFR, ce a fost construit din cotizatiile membrilor Sindicatului de Fier, Chimie si Metal din judetul Cluj in perioada interbelica.

Cartel Alfa a incercat dupa 1990 sa devina coproprietar al acestei cladiri conform Legii 10, insa Sindicatul Cailor Ferate figura deja in cartea funciara ca si proprietar. Tot din cauza primului venit sufera si Sindicatul Invatamantului Preuniversitar (SIP).

Acesta isi are sediul in Casa Invatatorului, in 2 camere inchiriate printr-un protocol cu Universitatea Babes-Bolyai. Dar, Casa Invatatorului ar face parte din patrimomiul ce revine de drept SIP, fiind construita in 1930 din banii dascalilor si profesorilor.

Pana la ora actuala acest aspect nu a prezentat nici un interes la nivelul institutiilor locale si nationale, avand in vedere ca SIP se afla in litigiu cu Universitatea Babes-Bolyai si cu Ministerul Invatamantului inca de dupa Revolutie.

In momentul de fata, procesul a ajuns la Curtea Suprema de Justitie, unde stagneaza de 3 ani de zile, invocandu-se lipsa de procedura, dupa cum afirma Lucia Cojocaru, presedintele SIP. O alta revendicare nesolutionata este fostul internat de fete, aflat vis-a-vis de str. Napoca.

Aceasta cladire nu a fost retrocedata patrimoniului SIP in anul 2000 conform Legii 18 datorita faptului ca in cartea funciara figura ca proprietar Facultatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hateganu” Cluj-Napoca.

Cotizatii mici, dar investitii indraznete

Corform declaratiilor lui Grigore Pop, patrimoniul Cartel Alfa se compune din urmatoarele: “mobilier, o masina, 5 calculatoare, 2 faxuri, un xerox”. Activitatile filialei clujene Cartel Alfa se desfasoara in principal pe baza fondurilor obtinute din sumele furnizate de cei 32.000 de membrii.

Acestia sunt impartiti in 2 categorii in ceea ce priveste suma cotizata: pe de o parte exista membrii afiliati celor 3 federatii profesionale: Federatia Reparatiilor de Material Rulant din Romania, Federatia de Cultura si Arta, Federatia functionarilor publici) ce cotizeaza lunar cu suma de 3000 de lei si membrii, ce fac parte din cele 120 sindicatele neafiliate celor 3 federatii, ce platesc fiecare lunar 10.000 de lei vechi.

Fondurile Cartel Alfa provin in primul rand din cotizatiile sindicale.

De asemenea, suma de 600.000 de dolari mosteniti de la UGSR este pastrata pentru “zile negre”, fapt ce reprezinta o “mandrie” pentru Cartel Alfa, in conditiile in care toate celelalte uniuni sindicale de la nivelul judetului si-au cheltuit acest tip de resurse, dupa cum afirma Grigore Pop.

Presedintele Cartel Alfa sustine, de asemenea, ca uniunea sindicala Cartel Alfa si-a construit prin efort propriu un hotel de 4 stele pe litoralul romanesc.

Cartel Alfa detine insa doar 95% din actiunile acestei investitii, ramanand ca restul de 5% sa revina unor persoane fizice a caror identitate nu ne-a fost impartasita de catre Grigore Pop. Membrii sindicatului pot beneficia in acest fel de o reducere de 25% pentru un sejur de 7 zile pe litoralul romanesc.

Pe viitor, Cartel Alfa intentioneaza sa infiinteze in cadrul acestui hotel un Centru de Formare al Sindicatelor, centru in care se vor desfasura cursuri si seminarii nationale si internationale. In planuriile de viitor ale Cartel Alfa se inscrie si functionarea la subsolul Cladirii din str. Eroilor a unui club al sindicatelor.

In acest sens s-a incheiat incepand cu luna ianuarie a anului 2005 un contract de asociere cu firma H&V, condusa de Ion Chis. Astfel, in spatiul mentionat isi va desfasura activitatea timp de un an si jumatate Clubul Clasic, amenajat de firma H&V in subsolul cladirii de la nr. 16.

Profitul obtinut va fi folosit in interesul sindicatelor, dupa cum spune Grigore Pop, urmand ca in aceasta perioada firma H&V sa-si recupereze banii investiti in curatarea si amenajarea acestui subsol, care pana anul trecut era populat de sobolani. “Aceasta investitie a fost un mod de ecologizare, am putea spune.

Asanarea acelui beci nu ar fi fost posibila din fondurile sindicatului. Asa ca daca noi nu putem am lasat pe altii. Profitul nu cred ca va fi foarte mare avand in vedere ca deocamdata sunt cam 2-3 clienti pe zi.

In functie de cum se desfasoara lucrurile vom negocia in ianuarie 2006 conditiile modului de colaborare cu firma H&V pe mai departe.”- ne marturiseste presedintele uniunii. Rezultata in urma fuziunii dintre CNSRL si Fratia in anul 1993, CNSRL Fratia nu detine in patrimoniu nici o proprietate imobiliara.

Fondurile CNSRL Fratia se bazeaza exclusiv pe cotizatia lunara de 2000 de lei vechi a celor 21.000 de membrii, dupa cum declara Stefan Roman. La ce suma se ridica aceste fonduri nu am putut afla pentru ca desi “nu sunt secrete, nu sunt nici de interes public.

Altii pot profita de problemele financiare si nu este bine pentru miscarea sindicala”, dupa cum ne marturiseste Stefan Roman. Fondurile SIP provin din cotributia de 1% din salariu a celor 5000 de membrii ai sindicatului.

“Aceste fonduri le folosim pentru acordarea ajutoarelor in caz de boala incurabila si deces solicitate de profesori sau invatatori. Ele pot ajunge la 50-60 de milioane de lei vechi” – declara presedinta SIP.

La capitolul vile si case de vacanta la nivelul SIP apare aceeasi situatie ca si in cazul celorlalte uniuni sindicale.

Despre BNS nu am putut afla foarte multe informatii, avand in vedere ca sediul informal al acestei uniuni sindicale se afla in cadrul societatii comerciale SC. Unirea, iar presedintele BNS, Teofil Lungu este in permanenta ocupat.

Locatia BNS-ului se explica prin faptul ca Teofil Lungu, presedintele BNS este in acelasi timp si presedinte al sindicatului SC Unirea. Am aflat ca in sediul oficial al BNS din str. Eroilor nr. 16 se afla in chirie Institutul de Formare Economico Sociala.

Problema sediului fantoma persista insa de pe vremea fostului presedinte Mircea Giugiu, actual deputat PRM. Constatam astfel ca funtia de conducere in sindicat constituie o buna rampa de lansare in politica, acesta nefiind doar un caz singular. Despre CSDR nu avem de asemenea informatii.

Jocuri politice, colosi de beton pe fondul dezbinarilor

Desi au existat o serie de tentative de fuzionare a uniunilor sindicale la nivelul judetului Cluj, dar, in cele din urma s-au soldat cu un esec.

Ion Cont, in calitate de membru al CSDR si de presedinte al Federatiei Sindicatelor Libere din Romania a Pompierilor Civili, sustine ca este unul dintre cei care au incercat in perioada 1997 – 2000 sa convinga reprezentantii uniunilor sindicale din Cluj-Napoca de utilitatea si necesitatea crearii unei aliante sindicale.

Uniunea consultativa Intersindicala Cluj (UCIC), infiintata in 1990, ar fi trebuit sa indeplineasca tocmai acest rol de intersectare la nivel rerezentativ a intereselor sindicale. In prezent, aceasta institutie are un rol decorativ, ajungand doar un “amestec de sindicate”, dupa cum afirma Ion Cont.

Aceasta imposibilitate de unire a “vocilor” confederatiilor sindicale permite indirect instaurarea unor situatii de frauda mascata in ceea ce priveste cladirea de pe str. Eroilor.

Astfel, “una dintre cele mai urate cladiri din Cluj a carei constructie a fost posibila numai pe baza de coruptie” – dupa cum presupune arhitectul Virgil Pop – vine sa completeze stilul de arhitectura tipica a secolului XIX si elemente neorenascentiste al cladirii de pe str. Eroilor.

Ne intrebam daca este o intamplare sau nu faptul ca spatiul pe care arhitectul Ionel Vitoc, fost consilier local inainte de 1996, in colaborare cu Cartel Bau, firma de constructie clujeana, se afla in chiria CNSRL “Fratia” inainte de inceperea lucrarilor, adica inainte de 1995.

Acest spatiu, pe care se intindeau o serie de garaje, ulterior daramate, a fost concesionat de catre Primaria Cluj-Napoca consilierul local la acea vreme, Ionel Vitoc.

Faptul ca in perioada 1996-2000, perioada a guvernarii CDR, lucrarile la aceata cladire au fost sistate, pentru a fi reluate ulterior sub conducerea PSD ne fac sa credem ca ridicarea “masivei” cladiri in curtea sediului uniunilor sindicale de pe str.

Eroilor ascunde jocuri politice a caror logica nu e transparenta pentru moment. Este o dilema cum cel care ar fi trebuit sa se ocupe cu protejarea zonei istorice a Clujului, Ionel Vitoc, a permis deteriorarea iremediabila a patrimoniului imobiliar clujean si aceasta cu avizul Ministerului Culturii din timpul guvernarii PSD.

“Silueta orasului cu o dominanta este alterata de prezenta acestei c

ladiri. Aceasta dovedeste incompetenta profesionala, dar in primul rand imoralitate profesionala”, marturiseste arhitectul Virgil Pop.