Caprele nu mai pot fi vazute decit pe creasta masivului muntos, lupii si ursii au disparut, iar garofita Pietrei Craiului nu mai creste decit pe arii restrinse, tot pe virful muntelui. Cauzele: zgomotul si mizeria produse de exploatarea forestiera nerationala. Defrisarea masiva a rezervatiei a avut insa si efecte imediate si dramatice: inundatiile.
Gabriel Dates, presedintele Clubului de Drumetii Romania Pitoreasca, a denuntat intr-o conferinta de presa, dezastrul ecologic din Parcul National Piatra Craiului: "Au defrisat zeci de hectare de padure. Au ras masivul Piatra Craiului si au lasat un dezastru in urma. Crengi, rumegus, cirpe imbibate cu ulei, saci de plastic".
Imediat dupa retrocedarile din 2003, noii proprietari si-au concesionat padurile unei firme de exploatare din Brasov, care, cu complicitatea Ocolului Silvic Rucar si a Directiei Silvice Pitesti, a defrisat total zona.
Reprezentantii Clubului Romania Pitoreasca si cei ai Parcului National Piatra Craiului au facut numeroase sesizari la presedintie, la guvern si la Parlament in perioada 2003-2004, dar nu au primit nici un raspuns, iar defrasarile au continuat. Singurul raspuns a venit de la patronul firmei concesioare: "Padurea este a oamenilor, eu doar o tai".
Masivul a fost defrisat doar pe partea care apartine judetului Arges, cealalta, care apartine Brasovului, raminind intacta. "Inginerul Horatiu Hanganu, directorul Parcului National Piatra Craiului, a incercat sa il conviga anul trecut pe directorul Directiei Silvice Pitesti sa opreasca defrisarile, dar cind a venit la Pitesti, nu a gasit pe nimeni la Directie.
Nu l-a bagat nimeni in seama", a mai povestit Dates. Concluzia profesorului Dates: "Interesele financiare au fost pe primul loc. Nu i-a interesat rezervatia". Si ca sa isi intareasca spusele, profesorul a povestit o intimplare auzita de la cabanierul de la Cabana Piatra Craiului. In 2004, a venit directorul Romsilva impreuna cu seful de ocol de la Rucar, ca sa evalueze situatia.
Vazindu-i cit sint de interesati de dezastrul produs, soferul jeepului din care coborisera cei doi a rabufnit: "Acum fac pe interesatii, dar saptamina trecuta au chefuit toata noaptea la Dealul Sasului cu patronul de la Brasov".
Gabriel Dates spuna ca padurea s-ar putea reface totusi in mod natural, daca versantii ar fi curatati de resturile de vegetatie, dar si asa ar fi nevoie de vreo 30-40 de ani ca masivul sa fie din nou acoperit de padure.
