Influenta deputatului PNL Sibiu, Raluca Turcan Tatarcan, tinde sa se extinda dincolo de granitele scenei politice, pe care a fost lansata gratie apropierii de Teodor Stolojan. Ziarul de Sibiu a intrat in posesia unor date care atesta faptul ca numele Ralucai Turcan este soptit in mediile politice ca fiind in stransa conexiune cu proiectul de modernizare a aeroportului Sibiu.

De asemenea, numele sotului Valeriu Turcan este asociat cu implicarea acestuia in proiectul Sibiu Capitala Culturala Europeana. ZIARUL va propune o analiza pertinenta a activitatii politice si extra- politice a sotilor Turcan, de la „Adam si Eva" si pana in prezent.

Primele simptome politice care tradau faptul ca Raluca Turcan urma sa joace un rol important pe esichierul politic al judetului dateaza din perioada imediat premergatoare alegerilor locale din luna iunie 2004.

Pe atunci, Raluca Turcan, din postura de secretara personala a lui Teodor Stolojan, executa un turneu prin tara pentru a promova imaginea potentialului presedinte de la Cotroceni, in noul mandat, precum si a populariza publicatia „Integrare si politica fiscala europeana".

La acel moment conjunctural, Raluca Turcan nu era inclusa in calculele liberale pentru a ocupa pole position pe listele din Sibiu pentru Camera Deputatilor, asa cum releva datele obtinute de Ziarul de Sibiu.

Turcan si centrele de putere

Bomba liberala a survenit in luna august 2004. Bucuresteanca Raluca Turcan a fost impinsa, prin anumiti algoritmi de strategie de perspectiva a partidului, prima pe lista Aliantei PNL-PD Sibiu pentru Parlamentul Romaniei, in detrimentul unor nume consacrate ale politicii sibiene din fieful liberal precum Gheorghe Tuluc sau Cornel Stirbet.

Jocul de puzzle al Aliantei, pe atunci aflata inca in opozitie la nivel central, viza propulsarea acesteia de la Sibiu catre culmi tot mai inalte. Cu alte cuvinte, nominalizarea in prima pozitie de la Sibiu pe aceste liste urma a fi o rampa de lansare pentru ca Raluca Turcan sa ajunga in imediata vecinatate a mentorului Theodor Stolojan.

Strategia liberala creionata la nivelul judetului, daca Stolojan ar fi fost ales in functia suprema in stat, ar fi aratat astfel: Raluca Turcan, lansata de la Sibiu, urma sa ocupe functia de sef al Administratiei Prezidentiale de la Cotroceni, iar functia de deputat fiind libera, ar fi eliberat terenul lui Cornel Stirbet, care in acel moment era pe "podiumul" liberal numai pe pozitia a treia.

Inca dinaintea alegerilor prezidentiale, in mediile politice ale aliantei sibiene se specula ca echipa de soc a prezumtivului presedinte Teodor Stolojan, i-ar fi avut drept „creiere" pe Raluca Turcan – pe probleme de relatii publice si de mass-media a partidului, Gheorghe Flutur – care ar fi avut in custodie problemele de imagine ale PNL si Paul Pacuraru – cantonat pe probleme de strategii guvernamentale.

Numai ca aceste calcule trasate pe hartie au fost date peste cap in mod nesperat, ca urmare a retragerii intempestive si lacrimogene a lui Stolojan din cursa prezindentiala. Pe aceste coordonate ,cartile au ajuns sa se joace la alta masa, iar nucleele de putere ale partidului aveau sa fie cu totul altele.

Criza "fratiei inelelor"

Trecerea lui Teodor Stolojan in planul doi al scenei politice nu a atras "sine die" si afectarea imaginii de lider a Ralucai Turcan, asa cum se presupunea in mediile politice mai ales de orientare PSD-iste la momentul respectiv. Mai mult, in contrapartida, influenta Ralucai Turcan s-a dovedit a fi in crestere la nivelul judetului.

Si a fost simtita pentru prima oara in principalul moment de criza care a marcat " fratia inelelor" PNL-PD la nivelul aliantei sibiene – alegerea noului prefect al judetului. Numele creditate cu cele mai mari sanse erau: Gheorghe Tuluc si Gheorghe Nicolaescu, din partea PNL, respectiv Ion Ariton si „Nasul" Nicolae Nan, din partea democratilor.

Dovedind o atitudine complet neconformista si fara a fi total obedienta partidului pe care-l reprezenta, Raluca Turcan si sotul ei Valeriu au facut lobby la Bucuresti in favoarea democratului Ariton care, ulterior avea sa devina prefect, zdrobindu-l efectiv pe conservatorul umanist Eftimie Costeiu.

Dupa instalarea noului prefect, Raluca Turcan a declarat Ziarului: „Pot spune ca si eu am contribuit la instalarea noului prefect la Sibiu. Nu ar fi fost corect ca dupa ce Alianta PNL-PD a castigat alegerile in judet sa avem un prefect umanist", a afirmat cea in cauza, cu adresabilitate direct la Costeiu.

Aeroportul Sibiu pe metereze politice

Omnipotenta manifesta a deputatului Raluca Turcan la nivelul judetului a inceput din acel moment sa se faca simtita si in domenii care au excedat sferei politice. Datele obtinute de Ziarul de Sibiu din mediile politice releva interesul deputatului liberal pentru a se implica in lucrarile de modernizare a unui obiectiv strategic din judet – Aeroportul International Sibiu.

Chiar Raluca Turcan confirma faptul ca aeroportul Sibiu se afla in vizorul sau ca proiect prioritar de perspectiva. „Lucrez si sustin, cu autoritatea pe care o am in Parlament, proiectele prioritare ale Sibiului. Inclusiv premierul Tariceanu s-a pronuntat ca Aeroportul Sibiu este o prioritate careia i se va cauta solutii in viitorul apropiat.

Eu insumi sunt implicata personal in materializarea rapida a proiectului de modernizare al acestui obiectiv strategic de pe raza judetului".

Ziarul de Sibiu a obtinut date care atesta ca, in prezent, Hotararea de Guvern care stipuleaza termenii contractuali ai modernizarii Aeroportului este trenata de mai multe luni prin varii comisii parlamentare, si urmeaza a obtine in cele din urma avizarea din partea Ministerul de Finante, speculandu-se faptul ca Raluca Turcan ar avea un cuvant greu de spus in desemnarea firmei care va executa lucrarile aferente.

Destine paralele

Urmand un destin paralel, Valeriu Turcan, consortul Ralucai Turcan a fost propulsat pe scena politica de nasul sau de cununie, acelasi Theodor Stolojan. In perioada sa incipienta ,Valeriu Turcan a lucrat o perioada indelungata in presa, cariera sa de jurnalist sadea incheind-o la prestigiosul post britanic de televiziune BBC. Cariera sa politica inregistreaza doua etape succesive.

Astfel, in primele luni ale anului 2005 dupa instalarea noii puteri, Valeriu Turcan a fost nominalizat sa ocupe functia de consilier al prim-ministrului Calin Popescu Tariceanu pe probleme de mass-media.

In esenta, activitatea sa consta in a superviza „gura presei", atat a celei centrale de pe malurile Dambovitei, cat si a celei de provincie si a sintetiza datele mediatice relevante la nivelul lui Tariceanu.

A doua treapta a carierei sale a marcat numirea sa in functia de sef al Agentiei de Strategii Guvernamentale, in directa subordonare a prim-ministrului Tariceanu, functie care i-a atras in unele momente animozitati si curente de opinie defavorabile, chiar din randul unor membrii marcanti ai PNL.

Anumite date din culisele mediilor politice sibiene releva faptul ca, uzand de prerogativele conferite de aceasta noua functie, Valeriu Turcan a determinat dirijarea de la buget a sumei de doua miliarde lei, destinata finantarii activitatii pe termen mediu a Asociatiei "Sibiu Capitala Culturala Europeana".

Si aceasta in conditiile in care, conform datelor analitice obtinute de reporterii ZiaRULUI DE Sibiu, activitatea acestei Agentiei de Strategii Guvernamentale nu are decat puncte tangentiale cu domeniul culturii.

Mai mult chiar, in conducerea acestei asociatii, ca membrii fondatori, figureaza nume sonore care nu mai au nevoie de nici o prezentare: primarul Klaus Johannis; fostul prefect PSD, Mircea Silvestru Lup; Constantin Chiriac, directorul Teatrului Radu Stanca; Paul Niedermaier, din partea Institutului de Cercetari Socio-Umane.

Lui Valeriu Turcan i s-a imputat adesea faptul ca, in virtutea unor sentimentalisme, s-ar implica mai mult decat trebuie in proiectele care privesc judetul Sibiu: „Mi s-a pus in carca faptul ca ajut prea mult Sibiul, in detrimentul altor judete, dupa modelul care a aparut in mandatul trecut, cand fostul ministru Hancu ar fi dirijat mai multe proiecte catre Cluj.

Ceea ce pot sa va spun este ca Sibiul, din perspectiva materializarii proiectului cultural din 2007, cand va fi capitala europeana, are din punctul meu de vedere o importanta nationala".