Clubul Cinefililor prezinta miercuri, de la ora 19.00, la Casa de Cultura „Mihai Ursachi" din Copou, cel de-al treilea film din Luna „François Truffaut". Ecranizare a romanului omonim al lui Ray Bradbury, „Fahrenheit 451" este singura pelicula in limba engleza a regizorului francez si prima realizata color.

Publicat in 1953 si vindut in peste cinci milioane de exemplare in intreaga lume, „Fahrenheit 451" (n.r. - temperatura la care arde hirtia) i-a adus lui Ray consacrarea definitiva in cadrul literaturii SF.

Scris la doar noua ani de la terminarea celui de-Al Doilea Razboi Mondial, romanul poate fi considerat o reactie impotriva regimurilor totalitare aparute in acea perioada: o societate super-tehnicizata, aflata permanent sub ochiul vigilent al puterii conducatoare, in care a citi o carte reprezinta o incalcare a legilor fundamentale ale statului.

„A reusi sa transpui pe ecran frumosul roman al lui Bradbury reprezinta un mare succes", scria in 1966 criticul de film Jean de Baroncelli. „Dar, in «Fahrenheit»-ul lui Truffaut, e mai mult: e tot ce a pus Truffaut de la sine, aparent atit de diferit de celelalte filme ale lui", a mai precizat criticul.

„Un film reusit, cu un final minunat"

Ecranizarea lui Truffaut pastreaza in mare parte subiectul cartii, dar, in acelasi timp, rateaza unele aspecte esentiale ale romanului. Montag (interpretat in film de Oskar Werner) este pompier intr-o lume stranie, in care toate cladirile sint ignifuge si in care treaba pompierilor este sa-i identifice pe cei care detin carti si sa arda volumele.

Dezamagit de casnicia sa cu Linda (Julie Christie), o cunoaste pe Clarisse (aceeasi Julie Christie), care ii reveleaza importanta literaturii si il determina sa citeasca. Din acel moment, subjugat de ceea ce era obisnuit sa distruga, Montag va decadea treptat in ierarhia sociala a lumii in care traieste.

Filmul face citeva schimbari majore asupra continutului romanului, cea mai importanta dintre acestea fiind legata de perspectiva lui Truffaut asupra problematicii ridicate de Bradbury: cum poti lupta impotriva unei societati totalitare, al carei unic scop este anihilarea libertatii.

Scriitorul a sugerat ca o asemenea lume se va autodistruge, in timp ce regizorul a preferat o abordare diferita, daruindu-si personajele cu inteligenta si curajul de a lupta pentru ideile lor. Truffaut a inclus in „Fahrenheit 451" detalii extrem de interesante: spre exemplu, fiecare manual pentru cursurile de pompieri are pagini albe. De asemenea, genericul filmului este rostit, nu scris.

La cincizeci de ani de la prima editie a romanului „Fahrenheit 451", Ray Bradbury considera ecranizarea lui Truffaut drept „un film reusit, cu un final minunat". Criticii au fost, se pare, de aceeasi parere. In 1966, regizorul a fost nominalizat pentru „Leul de Aur", iar, un an mai tirziu, la Galele BAFTA, Julie Christie a fost inclusa in competitia pentru „Cea mai buna actrita".