Instalat in functia de director al Directiei Agricole din ratiuni politice, Virgil Tantas este incapabil sa controleze institutia pe care o conduce. Angajatii sai dirijeaza fondurile guvernamentale dupa interesul propriu, iar directorul le aproba tacit manevrele.

Agricultura romaneasca n-are bani. O premisa falsa. Are, si inca multi. Insa or fi aflat si „organele" abilitate in controlul cheltuirii acestor bani? Credem ca nu.

Urmeaza un exemplu care dovedeste ca subventiile guvernamentale pentru cumpararea de utilaje agricole au ajuns in mainile catorva „alesi", cu sprijinul nemijlocit al unor functionari ai Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Maramures (DADR).

Afacerea „Tractorul"

In vara acestui an, Ministerul Agriculturii a pus in aplicare doua acte normative elaborate de Guvern, prin care sute de miliarde de lei au fost dirijate spre agricultori prin metoda: guvernul plateste „grosul", iar taranul roman, restul.

In Maramures, suma derulata pentru programul „Tractorul" a fost de aproximativ 44 de miliarde de lei (26 de miliarde fiind bani publici), care au trecut (in mare parte), prin contabilitatea firmei AGROMEC SA Ulmeni. Suspiciunile pornesc de la lipsa de transparenta a DADR, platile fiind trecute „la secret".

De altfel, pe site-ul DADR, pagina referitoare la subventiile din 2005 este „in lucru", desi anul e pe terminate, iar subventiile au fost papate demult.

La fel ca alte societati de profil din judet, una dintre marile firme agricole din Maramures, ADETRANS SRL Sighet, nu a beneficiat de sansa de a comercializa utilaje subventionate (din cauza concurentei neloiale practicate de AGROMEC Ulmeni, cu sprijinul DADR) cu toate ca are o experienta de aproape 15 ani in bransa si detine in proprietate si fosta SC AGROTRANSPORT SA Sighet.

Societatea sigheteana ocupa locul opt in urbe (ca si cifra de afaceri), obtinand in fiecare an locuri fruntase in „Topul Firmelor" organizat de Camera de Comert Maramures.

Acuzati de partipriuri

In 19 iulie, conducerea ADETRANS sesiza DADR ca: „in iunie am aflat de subventii, am luat contact cu furnizorii si au venit clientii. In oferta noastra figura o multime de tipuri de cositori, utilaje de muls, greble, mori cu ciocanele etc.

Dupa o tacere suspecta, in 4 iulie am aflat de la inginerul Margareta Pura ca se consumasera deja 12 miliarde de lei din totalul de 18 miliarde si ca furnizorii trebuiau sa intocmeasca un dosar pentru a putea participa la livrari (desi in 16 iunie doamna Pura ne spusese ca nu trebuie nimic)! In aceeasi zi am intocmit dosarul complet, dar, vazand ca toti beneficiarii sunt indrumati spre AGROMEC Ulmeni, am cerut explicatii.

In acele zile am mai observat urmatoarele:

* Dosarele erau primite preferential de Alexandru Pop (functionar DADR) fara a tine seama de data sosirii acestora.

* In unele cazuri s-a suplimentat ulterior numarul utilajelor cerute initial.

* Pop le-a spus solicitantilor ca daca aleg societatea noastra, nu vor primi aprobare, iar acestia au fost indrumati doar catre AGROMEC Ulmeni.

* In toata perioada derularii programului nu s-a comunicat public situatia utilizarii fondurilor, fapt ce a facut imposibila luarea unei decizii de blocare a activitatii ilegale.

* N-au manifestat transparenta si nu au dat egalitate de sanse.

* Din aceasta cauza, agricultorii din Bogdan Voda, Botiza, Dragomiresti, Ieud, Moisei, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Salistea de Sus si Sacel au beneficiat de fonduri mult mai mici raportat la potentialii beneficiari".

Tantas si aldamasu’

In 25 iulie DADR a raspuns reclamatiilor societatii ADETRANS, Virgil Tantas (directorul institutiei) si Tamas Zachei (jurist) parafand sterpul raspuns: „Alegerea furnizorului este optiune exclusiva a beneficiarilor... Toate dosarele care au intrunit conditiile au fost aprobate...

Referitor la acuzatiile aduse anumitor persoane, va rugam sa reveniti cu o sesizare scrisa expresa privind aceste aspecte... Avand in vedere experienta dvs. si problemele cu care va confruntati in derularea unor astfel de programe, va rugam sa veniti cu propuneri concrete pentru imbunatatirea activitatii, de punere a lor in practica."

Adica, aburi agricoli. Angajatii DADR au facut lobby firmei AGROMEC Ulmeni, s-a baut aldamasul, apoi celor lasati pe dinafara li s-au adus laude si onoruri. Tardiv, deoarece banii guvernamentali pentru utilaje agricole se terminasera deja.

Severica a facut buba!

In aceste conditii a fost sesizat Ministerul Agriculturii, iar in Maramures a descins inspectorul Fetcu, de la Corpul de Control al ministrului.

Reprezentantul ministerial a depistat ca una dintre Ordonantele din 2004 s-a derulat exclusiv prin AGROMEC Ulmeni, director Severica Covaciu, si, mai grav, ca firma respectiva a majorat preturile peste oferta initiala, preturi care au fost publicate si afisate! Ca AGROMEC Ulmeni are vocatia de a castiga banii din subventiile Statului este clar, dar pentru ca au majorat preturile stabilite, DADR, in frunte cu Tantas, desi a vazut, nu a comentat nimic.

La un calcul simplu, din cele doua Ordonante, in Maramures, guvernul a pompat 26 miliarde lei. La acestia se adauga partea platita de agricultori, adica 18 miliarde si avem un total de 44 miliarde. Cu un minim de 10% majorare peste pretul stabilit, Statul roman a cheltuit cel putin 2,5 miliarde in plus. Din banii contribuabililor.

„Aripa Sima", hranita din palma lui Tantas

Severica Covaciu, directorul AGROMEC Ulmeni, inregimentata politic in PC, sub fosta aripa ocrotitoare a Liviei Sima, ne-a spus ca totul este OK si ca nemultumirile actuale nu sunt intemeiate: "nu s-a facut lobby! Eu colaborez cu DADR de ani buni. Am intreprins numeroase actiuni in judet pentru mediatizarea produselor noastre, e firesc sa ne stie oamenii.

Cat despre majorarea preturilor, este fals. Noi am mentinut preturile de producator si nu ne poate acuza nimeni.

Chiar eu am cerut sa se verifice asta." Referitor la valoarea totala incasata de AGROMEC in urma acestei afaceri, Covaciu a evitat un raspuns direct, mentionand doar ca a vandut 200 de motocositori si 40 de instalatii de muls si ca nu societatea ei ar fi fost cea mai castigata in acest program.

Avand in vedere ca in total s-au aprobat 800 de cereri (unele pentru o banala grebla!), aceste 240 de utilaje sunt cele cu cea mai mare greutate financiara si ne putem face o idee cam cat reprezinta din totalul celor 44 de miliarde.