Anul 2006, privit cu optimism ca ultimul an al unei Romanii in afara Europei, nu poate fi privit altfel nici in din ce in ce mai putin cenusia Vale a Jiului. Privite la prima vedere, situatia Vaii Jiului nu pare sa ne dea prea multe sperante pentru acest an.

La o analiza ceva mai atenta, avand ca punct de plecare evolutia socio-economica din anul 2005, putem estima ca perspectivele anului 2006 sunt, daca nu bune, cel putin promitatoare.

De urmarit, in acest sens, sunt "cei patru asi" de care se poate lega viitorul european al Vaii Jiului: mineritul, turismul, invatamantul si sportul.

Amintiri despre trecut

ECONOMIE

Nu incape nici un dubiu ca anul 2005 a fost, din punct de vedere economic, anul primului mare succes inregistrat de inca cel mai important agent economic din regiune – Com-pania Nationala a Huilei – care a reusit, pentru prima data, in ultimii 15 ani, sa incheie anul financiar fara a mai inregistra pierderi.

Desigur, aceasta per-formanta nu inseamna ca mine-ritul Vaii Jiului a devenit rentabil. Sa nu uitam ca acest rezultat a fost obtinut in conditiile in care statul a sustinut, prin acordarea dfe subventii si transferuri de la buget, o buna parte din activi-tatea de extractie a huilei din Valea Jiului.

De asemenea, nu trebuie sa uitam ca CNH este inca unul din cei mai mari debitori la bugetul de stat si ca multe firme, furnizoare de produse si servicii catre CNH, asteapta si cate un an pentru decontarea facturilor, fapt care demonstreaza ca administratia minelor nu este inca un partener serios pe piata afacerilor din Valea Jiului. Dincolo de toate acestea insa, performanta inchi-derii "pe zero" a anului financiar, reprezinta un succes notabil al echipei manageriale conduse de tanarul director general Daniel Surulescu.

Noua politica manageriala de la Compania Huilei si impo-sibilitatea firmelor private de a mai "capusa" principalul agent economic local a dus la o scadere a ritmului de dezvoltare a firmelor private.

Remarcabil este faptul ca, in 2005, succesul in afacerile din Valea Jiului, a fost de partea firmelor serioase, a celor care si-au creat un nume respectat si o imagine publica favorabila unui business de nivel european.

Sigur ca numarul acestor agenti economici este inca foarte mic, dar important este faptul ca, in timp ce toata lumea asteapta salvarea Vaii Jiului de la investitorii straini, istoria ultimilor ani a dovedit ca aceasta poate veni, mai repede si mai sigur, de la investitorii autohtoni.

Elementul cel puternic al dezvoltarii afacerilor in Valea Jiului a fost legat si in anul 2005 de domeniul serviciilor turistice. Atat in Parang, cat si in Cheile Butii, dar mai cu seama in statiunea Straja, au fost in-regsitrate investitii semnifica-tive. Investitii in spatii de cazare, in infrastructura turistica si in promovare.

Investitii care ne indrituiesc sa facem afirmatia ca anul 2005 in Valea Jiului a fost un an al investitiilor in turism, fara teama de a gresi.

Extrem de important este si faptul ca principalii investitori au realizat ca, in perspectiva dezvoltarii statiunilor turistice de pe Valea Jiului doar constructia unei cabane de lemn nu mai este suficienta. La fel de importanta a fost, in anul 2005, atentia acordata turismului local de autoritati.

Locul intalnirilor la un pahar de vorba cu factori guver-namentali din domeniu a fost luat de scrierea de proiecte in vederea accesarii de fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii turismului si chiar de finantarea unor obiective esentiale de la bugetele locale.

In ceea ce priveste investitiile straine, Valea Jiului nu numai ca nu au fost inregistrate performante noi, ci au fost consemnate esecuri, unul dintre ele fiind cu siguranta plecarea din zona a chinezilor de la fabrica de biciclete, carora autoritatile locale nu au avut capacitatea de a raspunde favo-rabil necesitatii de dezvoltare a acestora.

POLITICA

Dupa furtuna electorala din 2004, anul 2005 a fost un an de pace in politica Vaii Jiului. Partidele si-au savurat gloria ori si-au lins ranile dupa rezultatele obtinute in scrutinul electoral, dupa care au dat startul reorga-nizarii structurilor locale in ve-derea atacarii, chiar din acest an, a campaniei pentru alegerile din 2008.

Pe fondul unui explicabil dezinteres pentru activitatea politica al locuitorilor Vaii Jiului, alegerea noilor lideri politici ai unor partide cu pretentii a fost parafata, la nivel local, de votul exprimat de un grup de cativa zeci de sustinatori ai acestora, in majoritatea cazurilor ajunsi peste noapte membri de partid.

In acest fel, politica Vaii Jiului a ajuns mai degraba o anexa a activitatii unor personalitati publice locale sau pur si simplu un paravan pentru obtinerea unor fotolii caldute in adminis-tratie sau in structura unor societati controlate de adminis-tratie.

Asa se face ca, la nivel public, viata politica a Vaii Jiului a fost in 2005 ca si inexistenta, singurele iesiri la rampa, deseori neinspirate, apartinand noului lider al Opozitiei din Petrosani, Haralambie Vochitoiu sau iesi-rile la raport, in corpore, in fata opiniei publice ale liderilor din orasele Vaii Jiului ai Partidului Conservator.

ADMINISTRATIE

Ceva mai dezmortita a fost activitatea administratiilor publice locale, primarii intre-candu-se care pe care in a demonstra ca sunt cei mai potriviti pentru functiile in care au fost propulsati la alegerile din vara lui 2004 de ceva mai mult de jumatate din electorat.

Sigur ca o colectare mai buna a veniturilor de la bugetul local si alocarea de resurse suplimentare de la bugetul Consiliului judetean ori de la bugetul de stat pentru primarii aflati in partide membre ale coalitiei de guvernare au facut posibile planurile de dezvoltare si infrumusetare a oraselor Vaii Jiului de catre primari.

Ceva mai greu a fost la Lupeni, acolo unde Cornel Resmerita a fost contrat, rezultatul fiind zadar-nicirea demararii unor proiecte esentiale pentru dezvoltarea localitatii sau, pe final de an, chiar lipsa banilor pentru plata venitului minim garantat.

Probabil dorinta de a scapa la randul sau de astfel de probleme a fost si cea care a condus la decizia primarului de la Petrila, Ilie Paducel, de a parasi barca politica a PSD si de a trece la PD, decizie materia-lizata pe ultima suta de metri a anului trecut.

Indiferent din ce unghi am privi activitatea administratiei publice locale din Valea Jiului in anul 2005 nu vom vedea decat activitatea… primarilor.

Consilierii locali, unii dintre ei poten-tiali candidati pentru fotolii de primar sau viceprimar, nu au reusit in 2005 sa iasa din ano-nimat, rolul lor parand a se rezuma doar la participarea la sedintele Consiliilor locale si impartirea in diferite "misiuni economice" de descoperire a frumusetilor turistice ale mapa-mondului.

Majoritatea acestora nu au reusit, dupa un an si jumatate de mandat, nici macar sa se faca cunoscuti opiniei publice. Acelasi lucru l-am putea spune si despre viceprimari care, cu exceptia cazurilor de la Vulcan (Angela Stoica) si Petrosani (Tiberiu Iacob), nu au reusit sa iasa la rampa.

SINDICATE

Sindicalismul anului 2005 in Valea Jiului a fost marcat de cateva evenimente esentiale.

In momentul in care unitatea sin-dicala a minerilor parea mai solida ca niciodata, o decizie a instantelor de judecata care condamna LSMVJ la plata unei despagubiri de miliarde catre CNH pentru daunele produse de mineriada de la Costesti, avea sa sparga din nou aceasta unitate.

Nemultumiti de decizia Consiliului de coordonare al LSMVJ de a plati aceste daune cu banii stransi de la oameni, liderii de la EM Petrila, EM Lonea si EM Livezeni au scos cele 3 sindicate din structura Ligii.

Tot sub semnul dezbinarii s-a desfasurat in Valea Jiului si greva profesorilor.

Mai bine de o treime dintre dascalii de la scolile din Valea Jiului al preferat sa nu dea curs chemarii la greva a sindicatelor din invatamant, preferand sa ramana la catedra sau in foaie de boala, in asteptarea unui rezultat favorabil al protestului din invatamant.

CULTURA & SPORT

Din punct de vedere cultural, cel mai important eveniment al anului 2005 in Valea Jiului, poate fi considerat cel legat de revirimentul inre-gistrat de Teatrul ID Sarbu, odata cu numirea la conducerea acestuia a actritei Nicoleta Bolca.

Noua strategie de promovare a teatrului si noul repertoriu propus de Nicoleta Bolca au avut meritul e a readuce publicul spectator in sala teatrului din Petrosani.

Tot la capitolul reusite in plan cultural se pot inscrie albumul editat de CNH si Asociasia Petro Aqua, privind viata si opera maestrului Ladislau Schimdt sau volumul document "Sfanta Varvara vs tanti Varvara" de Mihai Barbu si Marian Boboc, privind cateva din momentele esentiale din istoria mineritului din Valea Jiului.

La toate acestea se adauga incapatanarea profeso-rului Robert Hummel de a men-tine in viata salonul de arta plastica si, intr-o oarecare masura, actiunile publice gene-rate de zilele oraselor.

Pentru sportul local, anul 2005 a fost un an al succesului: la fotbal, Jiul Petrosani a promovat in divizia nationala, Minerul Lupeni a promovat in divizia B iar Minerul Uricani a promovat in divizia C.

Alte succese au inregistrat si popicele (la Petrila), gimnastica aerobica (la Petrosani), artele martiale (la Petrosani) sau schiul (la Lupeni si Petrosani).

Profetii despre viitor

Pentru Valea Jiului, ca de altfel pentru intreaga tara, anul 2006 este legat de speranta integrarii europene. Din acest motiv, realitatii care vor marca viata socio-economica din aceasta regiune vor fi in stransa interdependenta cu acest deziderat.

Mineritul ramane o sansa pentru viitorul economic al Vaii Jiului

In primul rand, minerii Vaii Jiului stiu ca, de anul viitor si mai cu seama dupa 2011, anul in care subventia pentru extractia de huila se sisteaza si in tara noastra, vor trebui sa faca fata competitivitatii pe o piata in care nemtii sau polonezii sunt cu mult inaintea noastra.

In acest context, este cat se poate de clar ca pro-gramul de restructurare al Companiei Huilei va continua, plecarea, inca din prima zi a anului 2006, a primilor 400 de mineri din cei 1200 preconizati sa paraseasca sistemul in acest an, fiind deja o certitudine in acest sens.

La fel de clar este ca, pentru a putea ajunge la performante similare sectorului minier european, minele din Valea Jiului au nevoie de retehnologizare, de investitii, de dezvoltare. Tocmai de aceea, ne asteptam ca, in 2006, activitatea miniera din Valea Jiului sa se reorganizeze.

Cel mai probabil mamutul CNH va fi trimis la "cimitirul elefantilor economici", locul sau urmand sa fie luat de o noua forma de organizare a minelor cu sanse de renta-bilizare, ipoteza care a fost deja aruncata, discret, in eter de responsabilii mineritului din Valea Jiului.

Ce ar putea insemna acest lucru ? Pe de o parte, noua forma juridica de organizare ar prelua activitatea miniera din Valea Jiului fara datorii si, mai mult decat atat, ar avea sansa contractarii de credite pentru investitii sau chiar accesarea unor fonduri euro-pene pentru dezvoltare.

Pe de alta parte insa, acest lucru ar putea conduce la pierderea unor drepturi ale minerilor, in special ale celor pensionati.

Este stiut deja faptul ca, in ciuda zbaterii sindicatelor care doresc sa pastreze gratuitatile la curent si energie termica pentru pensio-narii minieri, statul cauta sa paseze aceasta responsabilitate de la agentul economic (CNH-SA) la Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.

Mutarea, din anumite puncte de vedere chiar logica, este privita insa de beneficiari ca o ultima etapa de tranzitie spre eliminarea acestor drepturi.

Tot anul 2006 va fi anul in care soarta mai multor exploatari miniere va fi batuta in cuie. Dupa ce mina Barbateni a fost desfiintata, ca urmare a anexarii ei la EM Lupeni, anul 2006 va aduce inchiderea unei alte exploatari miniere: EM Ani-noasa.

Specialistii in domeniul minier spun insa ca nici in ceea ce priveste viitorul minelor de la Livezeni sau Tebea lucrurile nu sunt inca foarte clare.

Indiferent ce se va intampla, un lucru este cert: deciziile administratiei vor fi mult mai greu de contrat de sindicate, care incep anul divizate, chiar la debutul negocierilor pentru noul Contract Colectiv de Munca al minerilor.

"Caut investitori. Astept... Europa !"

Dincolo de minerit, Valea Jiului a demonstrat ca nu prea are inca altceva de oferit sutelor de mii de locuitori ai regiunii, din care mai mult de jumatate traiesc in prezent la mila statului roman, ducandu-si traiul dintr-un program de masuri active in altul si de la un somaj la altul.

Mult promisele investitii alternative au intarziat sa apara, iar mult invocatii investitori straini nu s-au aratat la fata. Putinele investitii private de amploare nu au reusit sa atraga, fiecare in parte, mai mult de 100-200 de persoane din forta de munca disponibila la nivelul Vaii Jiului.

Iar integrarea europeana risca sa ne lase si fara una din activitatile cele mai productive in acest moment in Valea Jiului: lohnul.

Renuntarea la statutul de zona defavorizata pentru Valea Jiului, intarzierea infiintarii Par-cului Industrial de la Petrosani si lipsa spatiului necesar dezvol-tarii unor afaceri de amploare sunt tot atatea motive care descurajeaza investitiile puter-nice si in anul 2006.

Cu toate ca prefectul de Hunedoara anunta primarii ca exista foarte multi investitori dornici sa deschida afaceri in Valea Jiului, auto-ritatile locale spun ca, in acest moment, este aproape imp-sibila satisfacerea cerintelor minimale ale acestora: terenuri de peste 16 hectare si certificat ecologic al solului.

In acest conditii, estimam ca marile afaceri din acest an din Valea Jiului vor fi legate de ecolo-gizarea perimetrelor afectate de fostele exploatari miniere si continuarea investitiilor in turism, la care se adauga investitiile statului privind reabilitarea infrastructurii rutiere de acces si tranzit precum si amenajarea hidroenergetica a Defileului Jiului.

De urmarit este, in acest an, in Valea Jiului activitatea concernului belgian Carbonetta, cu care majoritatea Consiliilor locale s-au asociat, la sugestia prefectului de Hunedoara, in vederea derularii unor proiecte de dezvoltare pentru care investitorii belgieni sustin ca pot atrage bani de la Bruxelles pe care sa-i investeasca in Valea Jiului.

Un alt capitol de la care Valea Jiului asteapta, in 2006, un reviriment puternic este invatamantul universitar.

Daca lucrurile vor evolua in con-formitate cu estimarile autori-tatilor, atunci municipiul Petro-sani va deveni unul din cel mai important centru universitar din judetul nostru si unul semni-ficativ in domeniul tehnic din estul Europei.

Politica banului public

Pentru politicienii locali, care in marea lor majoritate sunt si edilii localitatilor de pe Valea Jiului, principala grija a anului 2006 este atragerea de fonduri.

In acest sens, in perspectiva absorbtiei intr-o masura cat mai mare a banilor ce urmeaza a fi alocati tarii noastre dupa integrare, sunt previzibile mai multe asocieri ale comunitatilor locale in vederea promovarii de proiecte comune, capabile sa atraga finantari de valoare mare si foarte mare.

In egala masura, nevoia de cofinantare a proiectelor europene va determina adminis-tratorii bugetelor locale sa fie mult mai atenti la modul de cheltuire al banului public.

Pe langa zgarcenia la cheltuieli, exista foarte mari sanse ca in 2006 sa vedem primarii cautand surse alternative de crestere a veniturilor bugetare, fie prin introducerea unor noi impozite, a unor valori mai mari ale taxelor sau chiar prin contractarea de credite comerciale de la diverse banci.

Toate aceste zbateri vor abate atentia de la ceea ce, in mod obisnuit intelegem prin viata politica, nici Puterea si nici Opozitia nefiind dispuse sa sacrifice interesul national – integrarea la 1 ianuarie 2007 in Uniunea Europeana – doar de dragul imaginii electorale.

Desigur, lucrurile ar putea cunoaste o intorsatura de 180 de grade la mijlocul acestui an, dupa prezentarea ultimului raport de tara in Parlamentul Europei.

Daca termenul de integrare al Romaniei va fi prelungit, atunci in mod clar, din luna mai politicienii se vor "duela" si pe scena politica locala, miza cea mare putand fi chiar alegerile anticipate.

Imaginea Vaii Jiului reabilitata prin sport

In ciuda eforturilor de promovare a Vaii Jiului, porto-foliul de imagine al regiunii este inca puternic poluat de mine-riade. Cu toate stradaniile de a promova frumusetile turistice ale zonei, soarta fostilor lideri de sindicat este in prim planul atentiei mass media.

Promovarea echipei de fotbal Jiul Petrosani in Divizia A a adus sansa ca regiunea sa fie mai des vizitata de oameni de media care au gasit o alta Vale a Jiului decat cea pe care o cunosteau din stirile venite la redactiile din Bucuresti.

Primele efecte ale acestui impact pozitiv au inceput sa se vada inca din aceasta iarna, cand statiunile turistice Parang si Straja au fost introduse in buletinele meteo sau grupajele de recomandari turistice ale principalelor posturi nationale de televiziune.

Tot sportul ar putea aduce un si mai mare plus de imagine daca si Minerul Lupeni ar intra in primul esalon fotbalistic al tarii, asa cum oficialii clubului au fixat noul obiectiv al echipei.

Cu un ochi in urma, la ceea ce a fost cel mai mare bazin carbonifer al Romaniei, si cu un ochi inainte, spre ceea ce ar putea deveni un paradis turistic european, Valea Jiului intra in 2006 plina de sperante.

De sperante intr-o economie in crestere constanta, intr-o viata sociala din ce in ce mai lipsita de griji, intr-o imagine din ce in ce mai buna. De la sperante la realitate mai este insa o cale destul de lunga de strabatut.