Politia Romana trece, de ceva vreme, prin furcile caudine a procesului de schimbare. Schimbare care vrea sa aduca nu doar o noua perceptie din partea societatii civile, ci si o schimbare de fond a structurilor, modului de lucru si de comunicare cu oamenii in slujba carora sunt politistii si nu in ultimul rand a imaginii.

Politia se modernizeaza. Ca atare, oamenii legii sunt obligati sa se supuna unor noi canoane si sa faca tot posibilul sa demonstreze ca sunt prietenii si cu adevarat aparatorii celor din buzunarele carora isi primesc salariile.

Acestea sunt, in principiu, motivatiile care l-au condus pe comisarul-sef Liviu Popa, cel care tine-n maini haturile Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Bihor, la initiativa de a forma un consiliu consultativ.

Adica un fel de for satelit al IPJ Bihor, care va fi format din politisti si reprezentanti ai societatii civile – delegati din partea unor institutii locale, presedinti ai asocatiilor de locatari, elevi, profesori, pensionari, reprezentanti ai unor asociatii profesionale dar si reprezentanti ai mass-media locale.

Scopul acestui nou for consultativ, despre care Popa spune ca-l va infiinta inca din primavara acestui an, este de a crea o altfel de punte de legatura intre institutia Politiei bihorene si omul de pe strada, cel mai expus mediului infractional, deci inerent si cel care poate furniza cele mai "la cald" informatii despre jungla vietii cotidiene.

Insa trecerea de la stereotipul militianului burtos, cu mustata si cu cascheta data pe ceafa si pulanul intr-o mana, este una destul de anevoioasa.

Asta nu inseamna neaparat ca majoritatea politistilor respecta acest tipar al vechilor mentalitati, ci faptul ca imaginea acestora reflectata in ochii cetatenilor este inca cea a hulitilor militieni.

Mai aproape de strada

Liviu Popa, seful Inspectoratului Judetean de Politie Bihor, a dezvaluit in exclusivitate GAZETEI una dintre ideile sale cu privire la atingerea unei stranse relationari intre Politie si societate civila. Popa doreste infiintarea Consiliului Consultativ al IJP Bihor.

"Rolul principal al acestui Consiliu este asigurarea feedback-ului necesar acestei institutii, din partea simplilor cetateni. Asta nu inseamna ca noi suntem rupti de lume. Nici vorba. Pur si simplu e posibil sa existe anumite cazuri care ne scapa", afirma Popa.

Consiliul Consultativ al IJP se vrea a fi puntea de legatura intre Politie si cetateni. Ideea se afla inca in stadiul de proiect si urmeaza a fi inaintata spre aprobare forurilor ministeriale si guvernamentale. Dorinta lui Liviu Popa este aceea de a incropi un grup de 15 persoane, reprezentative ale societatii civile.

Inca nu exista o strategie clara cu privire la modalitatea de selectare a potentialilor membrii. "Doresc ca din acest consiliu sa faca parte exact persoane reprezentative fiecarui grup social", spune Popa.

Consiliul Consultativ al IJP ar putea fi format din doi elevi, doi pensionari, primarul municipiului, trei primari de comune din judet, un inspector scolar, doi ziaristi si cate un reprezentant al fiecarui cartier cu risc sporit de violenta.

Remuneratie sau spirit civic?

"Este foarte important sa punem accent pe simtul civic al fiecarui potential membru al acestui consiliu", spune Popa. "Bineinteles ca nu vom permite unei persoane cu antecedente penale sa ne dea sfaturi despre cum sa aplicam legea. Problema selectarii acestor membri este una destul de spinoasa.

Vom incerca sa gasim o stratagema prin care sa cuprindem pe toata lumea", continua acesta.

Popa crede ca o alta problema pentru cei din consiliu ar fi aceea a remuneratiei. "Ar fi de dorit ca acesti membri sa fie stimulati intr-un anumit fel. Trebuie gasita o solutie prin care serviciile acestora sa fie platite", sustine Popa.

O alta posibilitate ar fi prestarea acestui gen de serviciu pur si simplu din simt civic, si nu neaparat pentru anumite beneficii banesti, lucru care pare sa nu prezinte, insa, foarte mare sustinere ca si-ar arata eficienta.

Membrii consiliului vor fi imputerniciti numai cu puterea de a-si spune parerea, nicidecum nu vor deveni niste exponenti care "taie si spanzura", aplicand o forma de dreptate in stanga si-n dreapta. "Legea o aplicam tot noi.

Bineinteles, oricine poate trage atentia indivizilor care comit ilegalitati, dar o vor face din spirit civic. Membrii nu vor avea autoritatea politistilor" a conchis Liviu Popa. Seful IPJ Bihor se arata increzator ca in primavara acestui an va reusi sa isi puna in practica ideea.

Daca va reusi, Bihorul va deveni primul judet din Romania in care politistii vor sta, fata-n fata, la aceeasi masa la sfat cu cetatenii pentru a le asculta parerea ori, de ce nu, sa fie trasi de urechi daca merita.

GAZETA a testat, intr-o succinta descindere in mai multe zone ale orasului, care ar fi reactia oradenilor vizavi de ideea sefului IPJ Bihor de infiintare a Consiliului Consultativ. Oamenii par a fi impresionati de aceasta initiativa.

Intrebati daca cred ca Consiliul Consulatativ al IJP Bihor le-ar rezolva o parte din probleme, raspunsul celor mai multi a fost un "Da!" ferm, in timp ce unii sunt sceptici si au retineri cu privire la fondurile care ar trebui alocate din buzunarul public pentru plata acestui serviciu.

"E o idee foarte buna. Avand in vedere ca schimbarile care se incearca a fi facute in Politie nu se prea observa, acest consiliu ar putea fi exact ceea ce lipseste pentru a apropia serviciul de ordine si cetatenii. E o initiativa foarte buna care trebuie pusa in practica" - Noemi P. (22 ani), studenta.

"Trebuia facut de mult timp. Omul trebuie sa-si spuna pasurile, iar aceasta ar fi una dintre solutiile cele mai la indemana. Speram ca aceasta idee sa fie pusa in practica, iar Oradea sa devina primul oras care sa se mandreasca cu un asemenea Consiliu" - Gavril Cret (66 ani), pensionar.

"Nu cred ca vor reusi sa schimbe ceva. Initiativa nu e rea, e chiar binevenita, insa ma indoiesc sa functioneze. Sper sa nu fie doar o alta usita de redirectionare a unor sume de bani care ar putea fi folositi in alte scopuri" - Edith Varga (31 ani), casnica.

"E o idee foarte buna, cu toate ca 15 membri sunt destul de putini si nu cred ca ar fi reprezentativi pentru intreaga populatie a orasului. Ar trebui sa aiba intre 40 si 50 de membri, asta pentru a acoperi absolut toate ariile sociale, chiar din mai multe parti" - Marina Neaga (52 ani), muncitoare.

"Chiar daca initiativa mi se pare merituorie, sunt cel putin retinut in ceea ce priveste reusita ei. Mai este mult de lucrat la mentalitatea multor politisti care inca se cred militieni si reactioneaza ca atare. Sper, insa, ca Popa va reusi sa schimbe ce si-a propus, macar in parte.

Consiliul, daca va fi infiintat, va da nastere la multe dispute intre politisti si cetateni" – B.O. (48 ani), inginer.

"Ideea este foarte buna, mai ales ca tineretul din ziua de azi intelege gresit multe dintre influentele de dincolo iar noua generatie pare ca mai are un pic si scapa din frau.

In anumite medii din scoli, violenta a devenit deja un mod de a epata iar tinerii sunt tot mai atrasi in a-si demonstra in fata celor de aceeasi varsta maturizarea etalandu-si sexualitatea si deprinderile golanesti. In scoli se contureaza tot mai mult infractionalitatea juvenila", M.B. (39 ani), profesoara.

Consiliile consultative compuse din membrii ai societatii civile nu sunt deloc o noutate absoluta in materie de democratie participativa in Romania. Dimpotriva, acestea functioneaza ca si foruri deliberative si cu puternice influente asupra factorilor decizionali in mai toate judetele tarii.

Insa rolul asumat pana acum s-a limitat doar la colaborarea cu reprezentantii administrativelor zonale.

In Timisoara, spre exemplu, exista chiar mai multe astfel de organisme numite Consilii de Cartier, intrunite sub obladuirea unui comitet propriu de conducere care tine o permanenta legatura cu administrativele local si judetean, cat si cu Politia.

Infiintate in luna martie a anului trecut, aceste consilii de cartier au avut ultima intalnire de lucru in noiembrie 2005, intalnire la care a fost prezent si primarul Gheorghe Ciuhandu si la care au fost ridicate probleme de ordine publica.

Datorita faptului ca ordinea publica este un subiect care se afla pe agenda tuturor intalnirilor consiliilor, s-a hotarat ca pe viitor, sa fie invitat la aceste intalniri si un reprezentant al Politiei.

Printre problemele ridicate de timisoreni, care sunt de departe cei mai organizati dintre romani din acest punct de vedere, au fost reparatii stradale, salubrizare, iluminatul public, securizarea unor zone rau famate din cartierele periferice, lipsa caldurii din anumite scoli. Intalnirea din noiembrie anul trecut a fost cea de a cincea a acestui nou organism.

Fiind organizati pe grupuri de lucru care activeaza in toate zonele cartierelor din perimetrul municipiului, timisorenii se lauda ca au reusit o monitorizare atenta a problemelor cu care se confrunta si pe care le-au adus la cunostinta primariei.

Ei s-au impartit pe patru grupuri de lucru, parceland orasul pe portiuni de monitorizare.

Alte Consilii Consultative functioneaza si la Agentia Nationala de Reglementare in Comunicatii, Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Agentia Nationala pentru Protectia Familiei. Acestea sunt doar cateva.

Consiliul Consultativ al Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nu are o structura anume. Sedintele acestuia din urma sunt deschise oricui doreste sa-si expuna parerea in domeniu.

In schimb, Consiliul Consultativ al Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei este format din sapte membri, si are in componenta sa cate un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerului Sanatatii, Ministerului Educatiei si Cercetarii, Ministerului Administratiei si

Internelor, Ministerului Justitiei, Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului si al Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.

Nominalizarea membrilor consiliului consultativ se face prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, la propunerea conducatorilor institutiilor nominalizate.

Acest for evaleaza anual activitatea agentiei, propune si analizeaza masurile de imbunatatire a activitatii agentiei, asigurand cooperarea dintre ministerele si institutiile pe care le reprezinta.

Prima idee de infiintare a unui consiliu consultativ ca si for satelit al inspectoratelor judetene de politie a fost conturata in proiectele de lege privind Statutul Politistului si reorganizarea Politiei, venite in urma tragediei petrecute in Timis in primavara lui 2001, cand subofiterul Sasa Disici a fost impuscat cu sange rece de trei indivizi dotati cu armament mult mai performant decat cel al oamenilor legii. Parlamentarii au realizat atunci ca treaba se impute si ca riscul de a scapa fenomenul infractional din maini este evident si au gasit si timpul necesar adoptarii Statutului Politistului.

Proiectul, care descentraliza institutia Politiei si reglementa raporturile sale cu autoritatile locale, prevedea si infiintarea unei Autoritati Politienesti care sa functioneze la nivelul fiecarui judet si sa fie compusa din seful inspectoratului judetean de politie, subprefect, sase consilieri judeteni sau municipali, doi magistrati desemnati de catre procurorul general al parchetului judetean si trei reprezentanti ai societatii civile. Tot atunci s-a propus ca, la nivelul Inspectoratului General al Politiei Romane, sa fie infiintat un Consiliu Consultativ.