Abuzurile legate de aplicarea legilor Fondului Funciar se constituie intr-un lant nesfarsit ce a generat sute de mii, daca nu chiar milioane de procese la instantele din toata tara.

Legile strambe, interesele chiar a celor imputerniciti sa le aplice, coruptia unor magistrati, primari si functionari publici i-au nedreptatit adesea pe proprietari.

Un caz aparte care demonstreaza ca nici dupa 16 ani de asa zis „regim democratic", dreptul de proprietate nu este respectat in Romania il puteti citi in cele ce urmeaza.

Vanzarea „pielii ursului" de la CAP Sarbi

Satul Burzuc, comuna Sarbi. Dupa desfiintarea cooperativei agricole de productie in 1991, grajdurile acesteia au fost vandute fostilor membri cooperatori. Cele doua grajduri din Burzuc care apartinusera de CAP Sarbi au fost cumparate de sateanul Gavril Moza. Dupa doi ani, acesta le-a vandut lui Teodor Bodog si fratelui acestuia.

Cumparatorii au fost asigurati ca vor fi proprietari de drept inclusiv ai terenului aferent. De fapt, chiar Legea 18/1991 a Fondului Funciar prevede la articolul 1 acest lucru.

Licitatia pentru grajduri s-a desfasurat in data de 30 octombrie 1991 si, chiar in acea zi, a fost incheiat contractul de vanzare-cumparare, in care se spune: „Comisia de lichidare vinde pe vecie acest imobil fara sarcini, in baza Legii, cu drept de intabulare din partea comisiei. Comisia consimte la trecerea imobilului pe numele cumparatorului".

Dupa ce au cumparat grajdul de la Gavrila Moza si au cerut sa fie intabulati si pusi in posesie, fratii Bodog au avut neplacuta surpriza sa constate ca nu pot fi intabulati pe terenul aferent grajdului, intrucat acesta era luat de alt cetatean din Sarbi, Ioan Chis. Astfel a inceput toata tevatura.

Comisia de lichidare a CAP-ului a intocmit, la cererea lui Chis, un proces-verbal fara numar de inregistrare si anul incheierii, batut la masina de scris cu cifrele „1993", dar scris de mana in data de 1.02.1992 , un fals grosolan, prin care il lasa pe Teodor Bodog fara teren de sub grajduri, specificand ca „pe timpul acela comisia a vandut toate activele - grajduri, fanare magazie, soproane etc. pentru demolare si eliberarea terenurilor, care era proprietatea fostelor CAP din localitatea Burzuc si satul Almasul Mic".

Considerandu-se inselati si nedreptatiti de comisia de lichidare, fratii Bodog se adreseaza Primariei Sarbi, care refuza insa sa aplice prevederile Legii 18.

Judecatoria face dreptate, Tribunalul si Curtea de Apel prefera falsurile

In aceasta situatie, cumparatorii celor doua grajduri sesizeaza Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea si Prefectura Bihor.

In adresa Parchetului, remisa la 18 aprilie 1994 catre Consiliul Local Sarbi, se mentioneaza: „Va invederam ca acel teren se impune a fi preluat de catre Consiliul Local pentru a dispune de el catre actuali proprietari ai constructiei licitate prin mijloace prevazute de articolul 25 din Legea 18/1991, iar fostului proprietar sa i se atribuie prin compensare teren in echivalenta, in alta parte". Demn de mentionat este faptul ca procesul-verbal falsificat era semnat, printre altii, de secretarul Primariei Sarbi de la acea vreme, Aurel Tica, ajuns ulterior primar, si de fostul secretar, Lacatus Pavel.

Primaria Sarbi a refuzat, insa sa se conformeze dispozitiilor primite de la Parchet si problema a inceput sa se complice. A urmat procesul intentat lui Ioan Chis de fratii Bodog. Acestia au primit castig de cauza la Judecatoria Oradea.

Totusi, Tribunalul Bihor si Curtea de Apel Oradea, invocand tocmai falsul proces-verbal al comisiei de lichidare a CAP Sarbi, au decis in favoarea lui Ioan Chis.

Fara a astepta o decizie definitiva din partea Justitiei si in ciuda faptului ca pe rol se aflau mai multe procese civile si penale avand ca subiect terenul de sub grajduri, comisia locala de aplicare a Legii 18 ii intocmeste lui Ioan Chis actele necesare, iar Prefectura Bihor ii elibereaza un titlu de proprietate pe terenul de sub grajduri.

Cumparatorii nedreptatiti i-au actionat in instanta pe primarul Gavril Ghiurau, pe secretarul Aurel Tica, pe reprezentantul OCOTA si pe Pavel Lacatus. In urma cercetarilor efectuate, Politia a propus trimiterea acestora in judecata si punerea in miscare a actiunii penale.

In Ordonanta din 25 martie 1998 din dosarul cu numarul 189/P/1996, document emis de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea, se precizeaza: „Comisia de aplicare a Legii 19/1991 nu a tinut cont de prevederile articolului 38 a Legii 18, prin care acesta nu trebuia sa atribuie terenul aferent grajdului numarul 2 catre fostul proprietar de teren, ci tot persoanei care a castigat licitatia. Datorita interpretarii gresite a Legii 18/1991 de catre comisia de aplicare a acestei legi, in cauza s-a eliberat in numele lui Chis Ioan titlu de proprietate pentru numarul topo 151/1 si 156/2 aferente terenului de sub grajduri numarul 2 Sarbi".

Intrucat Chis impiedicase accesul cumparatorilor grajdurilor la imobilele cumparate, s-a propus cercetarea atat impotriva sa, inclusiv pentru faptul ca s-a folosit de un inscris sub semnatura privata pentru a induce in eroare comisia de aplicare a Legii 18, cat si instantele judecatoresti.

Sarbi, comuna fara de lege

Pentru nerespectarea prevederilor Legii Fondului Funciar, Parchetul a dispus si cercetarea membrilor comisiei si a lui Lacatus Pavel care, se precizeaza in dosar, la insistentele lui Ioan Chis, falsificase procesul-verbal al licitatiei, el fiind invinuit de „producerea consecintelor juridice prin adaugarea in procesul-verbal de licitatie".

In referatul de terminare a urmaririi penale se arata cat se poate de clar in ce au constat „masinatiunile" facute pentru ca, impotriva prevederilor legale, terenul de sub grajdurile din Burzuc sa fie atribuit lui Ioan Chis: „Invinuitul a profitat de modificarea pe care a facut-o Lacatus Pavel in lista de afisaj a licitatiei.

Dupa desfasurarea licitatiei, acesta a inserat intr-un loc ramas liber, folosind masina de scris a Cultului Penticostal din localitate, faptul ca grajdul in cauza se vinde fara terenul de sub acesta.

Conform adresei primite de la Oficiul de Cadastru Agricol si organizarea a Teritoriu rezulta ca la solicitarea invinuitului Chis Ioan, reprezentand ca si unic document Sentinta Civila nr. 842/1995/R prin care a sustinut in fata invinuitului Ghiurau Gavril, primar al comunei Sarbi, invinuitului Tica Aurel, secretar, si invinuitului Pop Ioan, topograf, reprezentant al OCOTA in zona.

Cei de mai sus au eliberat procesul-verbal din data de 1997 noiembrie, desi cunosteau de litigiul dintre actualul proprietar al grajdurilor, Bodog Pavel, si Chis Ioan. Acestia au inaintat documentele necesare intocmirii titlului de proprietate, titlu care a si fost emis.

In ciuda celor aratate mai sus si a probelor evidente ce existau in cauza, procurorii au dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitilor.

Mai multi juristi pe care i-am consultat au apreciat ca solutia a fost contrara legii, intrucat vanzarea grajdurilor s-a facut in data de 30 octombrie 1991, dupa cum apare in contractul de vanzare-cumparare, insa s-a consemnat in mod gresit ca aceasta s-ar fi facut la data de 12 octombrie 1991.

Scopul acestei „mici" inadvertente este „mutarea" licitatiei anterior datei de 24 octombrie 1991, data la care a fost emisa Hotararea de Guvern 746 prin care se stipula clar faptul ca terenurile de sub constructie apartinand fostelor CAP-uri se atribuie cumparatorilor.

S-a mai consemnat si faptul ca „terenul de sub constructie este folosit de Bodog Pavel". Insa fratii Bodog nu au nici azi acces la grajdurile pe care le-a cumparat.

Ei au atacat solutiile Parchetului (dosar numarul 4758/2001, dar instanta le-a respins actiunea, hotararea fiind consemnata condica la 31.10.2001, fara insa ca motivarea sa fie redactata pana in prezent).

Cumparatorii au reusit in cele din urma sa intabuleze grajdurile (CF 1000 si 283 Burzuc) pe numele lor, dar acest lucru nu ne-a folosi la nimic. In continuare, Ioan Chis le-a interzis accesul la cele doua imobile aflate cu acte in regula in proprietatea lor.

Merita consemnat si faptul ca unul dintre grajduri a fost incendiat in 1994 (e usor de banuit cine avea interesul), pagubele fiind considerabile. Reprezentantii postului local de Politie i-au declarat lui Teodor Bodog ca stiu cine este faptasul, dar ca „nu avem probe sa-l putem aresta".

Un proces nesolutionat de 13 ani!

In disperare de cauza, Teodor si Pavel Bodog au solicitat sprijinul unuia dintre parlamentarii bihoreni. Acesta a adresat o interpelare referitoare la situatia creata fostului ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu.

In raspunsul primit la 26 noiembrie 2002, aceasta confirma ca a dispus verificarile de rigoare, dar nici pana in prezent, raspunsul nu a ajuns la cei interesati.

Revoltat de modul cum inteleg autoritatile si unii magistrati sa aplice legile, Teodor Bodog ne-a rugat sa aducem cazul sau in atentia opiniei publice, in speranta ca in cele din urma i se va face dreptate. „Cand mi s-a vandut primul grajd, s-a vandut cu teren cu tot.

Comisia de lichidare a vandut si o suprafata de un hectar si sapte ari. Dupa vanzare, comisia de lichidare a vandut si terenul aferent constructiei. Ulterior, Primaria a revandut poarta, podul-bascula si terenul si, bineinteles si imobilele.

Primaria, ulterior, a eliberat un proces-verbal in care s-a consemnat in mod fals ca grajdurile s-au vandut pentru demolare. Noi, ca proprietari ai terenului si imobilelor, nu avem voie sa intram si sa le folosim nici in momentul de fata, dupa treisprezece ani, iar distrugerile la grajduri sunt intr-o stare foarte avansata.

Suntem proprietari tabulari de Carte Funciara si nici in momentul de fata nu putem sa folosim imobilele pe care suntem proprietari de drept! Suntem in proces civil din 1993 cu Ioan Chis, dar nici pana in momentul de fata procesul nu a fost solutionat, datorita unor persoane incompetente sau corupte.

Nici in momentul de fata, eu si fratele meu nu avem acces la grajduri, cu toate ca executorii judecatoresti s-au deplasat de cinci ori la fata locului.

Avem decizii definitive si irevocabile in favoarea noastra, dar nu putem intra sa ne folosim imobilele pe care suntem proprietari, iar organele de cercetare penala, in ciuda evidentelor, intotdeauna dau solutii de neincepere a urmaririi penale a celor vinovati, in ciuda distrugerilor care ne-au fost cauzate, prin nerespectarea legilor si a hotararilor judecatoresti. Consider ca Justitia din Bihor nu isi face datoria! Ma voi adresa ministrului Justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii" – ne-a declarat Pavel Bodog, care ne-a pus la dispozitie o multime de documente care confirma cele de mai sus.

Dreptatea…

Lipsa de eficienta in justitie si de rezultate in lupta anticoruptie risca sa duca la ratarea aderarii la Uniunea Europeana in 2007.

Marii corupti, alaturi de figuri sinistre ale lumii interlope, denuntati ca atare de opinia publica, ale caror fapte trebuie cantarite de Justitie, intra si ies netulburati pe portile acesteia, plangand cu cinism sau proferand amenintari.

Coruptia din Justitie aduce atingere celor mai importante valori sociale, avand in vedere faptul ca sistemul judiciar este cel chemat sa asigure dreptatea si ordinea in societate. Fiecare om doreste sa i se faca dreptate. Dreptatea este un proces in care o persoana primeste rasplata ca beneficiu al unei actiuni de care a suferit.

De cele mai multe ori, asa numita „dreptate a legii" nemultumeste pe cei mai multi. Astazi, oamenii legii au inlocuit procesul dreptatii cu legea si felul de aplicare al ei cu majoritatea de voturi . Dreptatea insa este un proces absolut si impartial. Ea trebuie sa fie aplicata fara prejudicii.