Cladirea in care a functionat complexul cinematografic „Libertatea", monument de arhitectura mentionat in Catalogul UNESCO, a ajuns in paragina. De mai bine de doi ani, reprezentantii firmei clujene care a concesionat cladirea promit redeschiderea cinematografului „peste doua saptamani".
Contractul intre Ministerul Culturii si Chicago Tours SRL trebuie reziliat, intrucat firma nu a respectat obligatiile pe care si le-a asumat prin contract. Primaria Oradea solicita Guvernului trecerea Complexului „Libertatea" in patrimonial public al Oradiei si proomite ca ii va pastra destinatia culturala.
„Filmul" intereselor
„Botezat" „Oradea" pe vremea comunistilor si „rebotezat" „Libertatea" dupa 1990, principalul cinematograf al municipiului a fost unul dintre locurile de recreatie cele mai indragite de oradeni.
La cativa ani de la desfiintarea filialei locale a RADEF si mutarea centrului de decizie la Arad, una dintre cele mai frumoase sali de spectacol ale orasului, parte integranta a unui superb monument de arhitectura, zace intr-un anonimat total.
Prima grija a aradenilor, dupa matrasirea fostului director al RADEF Bihor, Gelu Barna - cel care a denuntat masinatiunea politicianista careia i-a cazut victima intreaga cinematografie oradeana -, a fost aceea de a demonta instalatia dolby-surround a cinematografului si a o instala intr-o sala din Arad.
Pasul urmator a fost inchirierea complexului unei firme din Cluj, Chicago Tours SRL, care detine alte cinci cinematografe. De circa doi ani, sub pretextul unei renovari interminabile, clujenii promit redeschiderea cinematografului. De fiecare data cand sunt contactati, ei promit invariabil ca locatia „va fi deschisa in urmatoarele doua saptamani".
Insa situatia este neschimbata de mai bine de un an. Mai mult, in primavara anului trecut, Chicago Tours SRL a obtinut si o finantare din partea retelei „Europa Cinemas" pentru reabilitarea Complexului Libertatea.
Insa este o mare necunoscuta modul in care au fost folositi banii, in conditiile in care, dupa cum arata, sala este in aceeasi stare in care era atunci cand a fost lasata prada firmei clujene.
Intre timp, sediul filialei RADEF s-a stabilit la Timisoara, in Arad ramanand numai o sectie a regiei. Seful acestei sectii, un oarecare domn Barbosu, s-a declarat indignat de interesul manifestat de oradeni fata de viitorul complexului.
Barbosu sustine ca este vina oradenilor ca cinematografele din oras au ajuns „pe chituci" si ca Complexul Libertatea a fost dat spre administrare smecherilor de la Chicago Tours de catre Centrul National de Cinematografie.
„Bluff" cu Chicago Tour
Ramane o enigma cum poate Ministerul Culturii, care a anuntat ca va scoate cinematografele la licitatie, sa vanda o cladire de patrimoniu, ai carei proprietari de drept, familia Adorjan, au acceptat sa o doneze Statului Roman cu conditia ca imobilul sa-si pastreze destinatia culturala.
Cu o capacitate de peste 600 de locuri si cu o arhitectura mirifica, in stil Secession, Complexul „Libertatea" ar putea deveni una dintre cele mai importante scene culturale ale Oradiei, implinind astfel dorinta celor care au daruit-o pentru zestrea spirituala a municipiului.
In februarie 2003, Centrul National de Cinematografie (CNC) a scos la licitatie 71 de sali de cinematograf, printre care si sala mare a Cinematografului Libertatea din Palatul Vulturul Negru. CNC a decis concesionarea acesteia deoarece RADEF Oradea mergea in pierdere, inregistrand in 2004 un deficit de circa 400 de milioane de lei.
Licitatia a fost castigata de firma clujeana Chicago Tour (care a mai concesionat cinematografele „Victoria" Cluj-Napoca, „Fox" Turda, „Pacea" Gherla si „Dacia" Baia Mare), care doreste sa amenajeze un restaurant de lux in splendida sala in stil Secession.
Noii administratori aveau obligatia sa proiecteze filme in continuare, ceea ce nu este insa in concordanta cu planurile lor.
Directorul RADEF a aratat insa ca firma clujeana nu a adus nici un fel de imbunatatiri cinematografelor inchiriate prin licitatie, desi investitia era obligatorie.
Conform strategiei propuse de Ministerul Culturii si Cultelor, intr-o prima etapa, RADEF se va transforma in societate pe actiuni.
Se prevede posibilitatea cumpararii prin negociere directa a salilor de cinema, plecand de la un pret stabilit prin evaluare de catre un expert autorizat, in cazul in care detinatorii actuali au efectuat toate lucrarile de modernizare stabilite prin contract, nu au datorii catre regie, au achitat sumele datorate acesteia si nu au datorii la bugetul de stat sau la cel local.
Un contract pentru reziliere
Salile de spectacol inchise sau ale caror contracte au fost reziliate pentru neindeplinirea obligatiilor asumate de catre utilizatori se vor vinde prin licitatie publica cu strigare.
Prin aceeasi modalitate se vor vinde si salile inchiriate, in cazul in care utilizatorii nu si-au respectat obligatiile asumate prin contract timp de trei sau sase luni consecutive sau au datorii.
Privatizarea integrala a cinematografiei romanesti se va finaliza cu privatizarea Romania Film de catre Oficiul de Privatizare al Ministerului Culturii si Cultelor. Pana acum, la nivel judetean, privatizarea regiei a fost un fiasco.
Exista temerea ca dupa ce se vor vinde, in maxim un an, nici un cinematograf nu isi va mai pastra domeniul de activitate.
Desi Chicago Tours era obligata, in urma licitatiei, sa mentina activitatea si sa investeasca in spatiile licitate, realitatea arata cu totul altfel. Cinematograful „Libertatea" e in paragina, fiind inchis de la inceputul contractului, din 2004.
Conform clauzelor, contractul intre Ministerul Culturii si firma clujeana trebuia reziliat, intrucat aceasta nu si-a respectat obligatiile asumate prin contract si ar trebui exclusa si de la posibilitatea de a putea cumpara imobilul.
Conform datelor de pe site-ul Ministerului Finantelor, firma Chicago Tour SRL, care, la rubrica „obiect de activitate" are mentiunea „restaurante", figureaza la sfarsitul lui 200 cu 43 de angajati, o cifra de afaceri de 6405.73.000 lei, pierderi de 157.270.000 lei si datorii de 2.609.118.000 lei.
O propunere: Centrul Cultural „Libertatea"!
Initial, atat Consiliul Judetean Bihor, cat si Primaria Oradea, s-au aratat interesate de a prelua in administrare cinematografele din oras. In cele din urma, Primaria a facut demersuri doar pentru Complexul „Libertatea".
O cerere in acest sens, avand ca obiect trecerea Complexului „Libertatea" in patrimonial public al Oradiei, a fost depusa la Guvern. In viitorul apropioat este asteptata emiterea unei hotarari sau ordonante cu privire la toate salile de cinema din tara.
Primaria si Consiliul Local Oradea intentioneaza sa pastreze destinatia culturala a Complexului „Libertatea", insa se doreste ca aceasta sa aiba un rol multifunctional. „Vrem o sala de cinema careia sa-i pastram destinatia de salas cultural.
Cinema Libertatea face parte dintr-un ansamblu arhitectural cu statut de monument" – a declarat, referitor la acest subiect, primarul Petru Filip.
In Bihor, din cele 7 cinematografe cunoscute, 5 amplasate in municipiul Oradea, a supravietuit doar „Libertatea". In 1996, directorul de atunci al RADEF Bihor, Gelu Barna, a gasit o solutie manageriala care aducea bani frumosi regiei, permitand in acelasi timp vizionarea spectacolelor de cinema in conditii occidentale.
El a inchiriat unei firme care organizeaza discoteci cinematografele „Patria" din Oradea si cel din Beius. Mobilate modern si confortabil, acestea functionau in timpul zilei ca sali de cinema, iar seara se transformau in discoteci care aduc profituri considerabile organizatorilor afacerii.
Deocamdata, conducerea Primariei nu a facut alte precizari privind viitorul Complexului „Libertatea", care, ca si centru cultural, ar fi cea mai nimerita locatie, fiind situat ultracentral, cu spatii generoase si amplasat intr-un ansamblu architectural de exceptie.
