In timp ce in zona centrala a Iasului poti inchiria un spatiu pentru birouri cu 12-16 euro pe metru patrat, cu minimum de utilitati, in Bucuresti, Cluj sau Timisoara platesti pentru un spatiu mai bine dotat o chirie de 10-15 euro pe metru patrat. Cit priveste spatiile comerciale, oferta este mai mare, dar si preturile ajung la 40 de euro pe metru patrat.

Mai scump este Clujul, unde un metru patrat poate depasi 50 de euro pentru un spatiu ultracentral. Ca intreprinzator, nici de hale industriale nu ai parte, cele nou construite fiind putine si cu suprafete de maximum 5.000 de metri patrati.

In graba de a obtine cit mai multi bani intr-o perioada scurta de timp, proprietarii spatiilor pentru birouri au „umflat" preturile. I-a ajutat si faptul ca oferta este mult prea mica fata de cerere, astfel incit chiria pe un metru patrat dintr-un spatiu destinat birourilor poate ajunge si la 16 euro pe metru patrat in zonele centrale ale orasului.

Daca zona Stefan cel Mare si strada Anastasie Panu sint doua dintre cele mai scumpe, firmele platind 12-16 euro pe metru patrat, zona Copou este mai ieftina. Un metru patrat inchiriat aici costa sase-zece euro. „In ultimii trei ani, preturile s-au dublat si, poate, chiar s-au triplat, unul dintre motive fiind si acela ca oferta este mai mica fata de cererea existenta pe piata.

Preturile sint comparabile cu cele din Bucuresti, Cluj sau Timisoara, dar conditiile sint mult mai bune acolo decit aici.

In Iasi nu avem spatii pentru birouri clasa A, cu internet, paza asigurata sau cu servicii de curatenie asigurate de proprietari, cu restaurant, curatatorie pentru haine sau parcare", este de parere Tudor Florea, marketer in cadrul companiei imobiliare Eurodomus.

Mai bine dotate si oferind mai multe avantaje, spatiile pentru birouri din Bucuresti sau Cluj pot fi inchiriate la acelasi pret ca in Iasi, cu 10-15 euro/metru patrat. Alti agenti imobiliari cred ca, in Iasi, preturile au crescut in mod nejustificat. „S-au grabit sa creasca valoarea chiriei, inainte, insa, ca oamenii de afaceri sa intrebe de acele spatii.

Asa au ramas atitea spatii nefolosite in zone ca Pacurari sau Nicolina", declara Dan Cristian Mihoci, managerul agentiei imobiliare Casa Ta.

Spatii comerciale inchiriate la preturi „de capitala"

Pentru o firma care vrea sa-si imbie cumparatorii intr-un spatiu cu vad, „vinarea" unui spatiu comercial s-ar putea finaliza cu dureri de cap. In mintea unui agent economic ar putea chiar incolti ideea de a renunta la Iasi in favoarea altor judete ale tarii. „Am afaceri in Oradea, Timisoara si Bucuresti, in capitala spatiul fiind amplasat chiar linga Magazinul Cora.

Cind am incercat sa inchiriez un spatiu in Iasi, mi s-a oferit unul cu o suprafata mai mica decit cea din Bucuresti pentru care platesc 70 de milioane de lei pe luna. In zona Garii ar fi trebuit sa platesc 60 de milioane de lei pe luna, pentru un spatiu mai mic, dar am gasit zone si cu 35-40 de euro pe metru patrat.

In aceste conditii, ma gindesc serios sa renunt la ideea de a deschide un magazin in Iasi", a declarat un om de afaceri. In Iasi, chiria pentru un spatiu comercial poate ajunge si la 40 de euro pe metru patrat in zonele centrale ale orasului, potrivit agentilor imobiliari. Raportul cerere-oferta este echilibrat insa.

Conform reprezentantilor agentiei imobiliare Casa Ta, o zona cautata este Podu Ros, unde chiriile depasesc in unele cazuri 100 de euro pe metru patrat, cum este cazul blocului in care se afla magazinul „1001 articole". „E adevarat ca exista un risc seismic ridicat, dar eu, de exemplu, ca om de afaceri, as inchiria si chiar as cumpara acolo, pentru ca zona are un vad bun.

Sint tonetele in preajma si acolo misuna tot felul de oameni, care oricind pot deveni clienti", spune Dan Cristian Mihoci.

Prin halele industriale sufla vintul

Halele industriale sint folosite mai curind ca spatiu de depozitare decit ca spatiu de productie, afirma reprezentantii agentiilor imobiliare. Cu chirii al caror pret variaza intre doi si opt euro, in functie de anul constructiei, halele „pica" testul oamenilor de afaceri.

„Am avut un client care ne cerea o hala de 10.000 de metri patrati, in timp ce noi ii puteam oferi doar 5.000 de metri patrati. Halele din zona industriala sint vechi, prost incalzite, degradate, iar cele mai noi, din Bucium sau Pacurari, sint mai scumpe. Spatiile permit mai curind depozitarea, decit productia.

Oferta este mica si, in general, halele noi au o suprafata de 100-200 de metri patrati", declara Tudor Florea.