Procurorul oradean suspendat, Alexandru Lele, a hotarat sa redacteze sesizarea impotriva unor procurori cu functii foarte inalte.

Unul dintre ei este Ovidius Paun, actualul consilier al Procurorului general Ilie Botos, a patra functie in ierarhia parchetului, si altul, Joita Tanase, fost Procuror General al Romaniei! Celelalte persoane implicate in cazul "Lele" au fost sefi de sectii sau procurori-inspectori, inclusiv la PNA.

Lele a fost de acord sa publicam partial sesizarea deoarece documentul are peste 20 de pagini, multe fiind foarte detaliate si cu caracter tehnic.

"Catre PARCHETUL DE PE LANGa INALTA CURTE DE CAS"IE SI JUSTI"IE

Subsemnatul LELE ALEXANDRU FLORIAN, domiciliat in Oradea, Strada Postavarului nr. 10, apt. 2, judetul Bihor, procuror (actualmente suspendat) la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor, in baza art. 221 si urmatoarele CPP, in termen legal, formulez prezenta SESIZARE PENALA impotriva numitilor procurori JOI"A TANASE, OVIDIUS PAUN, ELENA RADESCU, ALEXANDRU CHICIU si GHEORGHE VIZITIU, de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv fostul Parchet National Anticoruptie, pentru savarsirea infractiunilor de abuz calificat in serviciu contra intereselor persoanelor, ticluirea de probe mincinoase, instigare la marturie mincinoasa, incercarea de a determina marturia mincinoasa, omisiunea sesizarii organelor judiciare de catre un functionar public cu atributii de conducere sau de control, omisiunea de a incunostinta organele judiciare, cercetarea abuziva, represiune nedreapta si retinere de inscrisuri, prevazute si pedepsite de articolele 246 rap. la art. 248/1s 259 al. 2s 25 rap. la art. 260s 261s 263 al. 2s 265s 266 al. 2 si 3s 268 si 272, toate din Codul penal".

Din tainele grefierilor

"Urmare solicitarilor mele, inregistrate sub numerele 19975/ 23.11.2005, 1376/II.1/04.11.2005, 19037/07.11.2005, 1135 bis/ 20.12.2005 si altele la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Departamentul National Anticoruptie sau Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea, mi s-a permis studierea unor dosare din arhiva acestora, in special a fostei Sectii de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate – actuala Directie de Investigatie a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, precum si a Sectiei de urmarire penala si criminalistica.

Din «dosarele de casa» nr. 102/P/2002, nr. 138/P/2002, nr. 410/P/2001, nr. 242/P/2002 sau nr. 283/P/2005, la cererea mea, mi s-au eliberat xerocopii ale unor file, certificate de grefa sectiei de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate. Din arhiva Parchetului National Anticoruptie, «dosarul de casa» nr. 70/P/2002, continand initial 37 volume, in care – dupa o «ancheta» de 3 ani, dar fara ca procurorii sa ma audieze si fara sa aiba curajul si onestitatea sa-mi comunice solutia, s-a dispus, la 11 martie 2005, netrimiterea mea in judecata, mi-a fost pus, de asemenea, la dispozitie si mi s-au eliberat xerocopiile solicitate".

Cazul "Scarisoara"

"In total, am primit peste 780 file din asa-zisele «dosare de casa», acte ce ar fi trebuit sa se regaseasca si la dosarul trimis instantei. Nu s-a intamplat acest lucru, fiindca documentele dosite in arhiva ar fi demonstrat totala mea nevinovatie fata de acuzele aberante formulate in cauza. Anexez o parte, iar la altele fac trimitere.

Dintre acestea amintesc cele mai semnificative. Astfel, ciorna planului de ancheta in dosarul de urmarire informativa codificat sub denumirea «Cazul Scarisoara», la care au fost chemate sa coopereze, in afara oricarei dispozitii procedurale – impotriva unui magistrat! – SRI, UM 0962, Directia de Protectie si Anticoruptie si BCCO.

Scrisul de mana apartine fostului general de militie Ovidius Paun, numit, dupa pensionare, in functia de procuror-sef, birou Anchete speciale – din structura Sectiei de urmarire penala si criminalistica, condusa atunci, in 2002, de Ilie Piciorus, fostul sef de cabinet al liderului PSD Viorel Hrebenciuc.

Ea este ulterioara intocmirii «planului de ancheta» semnat de catre subordonatul sau direct, procurorul Cristian Panait, titularul dosarului, caruia i s-a recomandat, prin nota marginala, «de completat plan ancheta cu cazul II-5. (sustragere dos. – 242 CP)».

Aceasta a fost una dintre formele de presiune exercitate asupra lui Cristian Panait, care nu a fost de acord cu acest mod nelegal de a face ancheta si, drept urmare, i s-a luat dosarul cu motivarea ca «nu a respectat indicatiile» (a se vedea rezolutia semnata de Piciorus, dar redactata de Paun, din 01.04.2002, cu 10 zile inainte de decesul tanarului procuror)".

O solicitare dubioasa

"Faptul ca am fost subiectul unui «dosar de politie politica» este demonstrat si de ciorna, intocmita de acelasi procuror-sef Ovidius Paun, prin care se solicita SRI «sa ne sprijiniti prin investigarea cu mijloace specifice» a mea si a rudelor mele (socrii, cumnata – cetatean american – sotia, mama si fratele), fara ca acestia sa aiba nici o calitate procesuala si fara sa fie trimise instantei «rezultatele» investigatiei, regasibile, insa, la dosarele de casa ca note informative si alte asemenea documente «specifice» activitatii serviciilor secrete.

Rudele mele vor formula plangeri penale separate impotriva ofiterilor si procurorilor implicati. O relevanta deosebita are corespondenta purtata intre fostul Procuror general, Joita Tanase, si seful SRI, Radu Timofte, purtand antetul cu numerele unora dintre dosarele ce mi s-au intocmit si, alaturi de indicativul «nr. S/189/2002», mentiunea «secret de serviciu»".

Misive otravite

"Redau mai jos actul care a «marcat» colaborarea oficiala a parchetului cu unul dintre serviciile de informatii&

«MINISTERUL PUBLIC.

PARCHETUL DE PE LANGa CURTEA SUPREMa DE JUSTItIE.

PROCUROR GENERAL.

CABINET. Nr. 102/P/2002. 19 aprilie 2002.

Domnului RADU TIMOFTE, Director al Serviciului Roman de Informatii.

Stimate domnule director, Va informez ca in dosarul nostru cu numarul de mai sus se efectueaza cercetari in legatura cu savarsirea unor acte de coruptie de catre mai multi justitiabili din judetul Bihor, intre care si cetateni straini de origine araba, existand indicii ca unii dintre acestia au preocupari vizand penetrarea structurilor administrative si judiciare romane. Avand in vedere ca atari activitati ar putea fi de natura sa reprezinte amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei, in conformitate cu art. 14 din Legea nr. 14/1992, va adresez rugamintea sa dispuneti desemnarea unui ofiter pentru ca – prin mijloace specifice – sa ne acorde sprijin la efectuarea cercetarilor, pana la finalizarea acestora. Ofiterul desemnat va lua legatura cu domnul procuror sef birou Ovidius Paun, in vederea stabilirii modalitatilor concrete de cooperare. Cu sincera consideratie, PROCUROR GENERAL Tanase Joita»".

Care este implicarea SRI?

"Ramane ca organele competente sa stabileasca in ce masura a incalcat sau nu legea Radu Timofte, seful SRI, impotriva caruia, precum si a ofiterilor implicati in acest act de politie politica, voi formula o plangere penala separata.

Mentionez, asa cum rezulta cu certitudine din ansamblul probatoriu invocat, ca nu am avut nici o legatura cu «cetateni straini de origine araba», care a constituit motivul pueril invocat pentru implicarea SRI in ancheta desfasurata impotriva mea si a familiei mele.

Este adevarat ca, ulterior, pentru a-si acoperi dezinformarea si ilegalitatile comise, parchetul a incercat sa obtina declaratii compromitatoare impotriva mea de la doi sirieni, unul arestat si celalalt condamnat definitiv, dar, prin ordonanta nr. 97/P/2002, de la 11 martie 2005, PNA a stabilit ca «fapta nu exista».

Acest serviciu de informatii ar fi avut posibilitatea sa verifice realitatea justificarii parchetului si putea refuza implicarea intr-o actiune de politie politica, comandata direct de fostul prim-ministru Adrian Nastase pentru a-si proteja interesele din sfera comertului ilegal cu produse petroliere.

De altfel, este evident ca numai la o atat de inalta comanda politica se puteau focaliza impotriva unei singure persoane asa de multe si atat de diferite institutii ale statului."

Martora Albutiu Elena

"...Am formulat sesizare distincta impotriva procurorilor Miu Mitica Nicusor si Ioan Rusu, precum si contra ofiterilor «BCCO» implicati in santajul unuia dintre denuntatorii folositi, avocatul Negrutiu, caruia – asa cum rezulta din dovezile scrise depuse – i-au fabricat un dosar pentru trafic si consum de droguri, dupa care l-au facut pierdut. Ei au actionat la aceeasi comanda cvasipolitica si in baza aceluiasi plan unic din «Cazul Scarisoara». Am aratat mai sus o parte din actiunile celor doua servicii de informatii, SRI si UM 0962, atrase in actiunile de politie politica desfasurate contra mea.

In sectiunea urmatoare, voi prezenta modul in care procurorii au santajat si au omis apoi sa se sesizeze din oficiu impotriva unuia dintre «martorii» cooptati ca sa fie «dovezile vii» ale vinovatiei mele.

Este vorba despre avocata oradeana Elena Albutiu, de 63 de ani, divortata, fortata in 1995 sa plece din magistratura, din cauza unor fapte de coruptie musamalizate de conducerea Curtii de Apel Oradea pentru a proteja imaginea publica a institutiei."

"In declaratia de «martor», data la data de 18 ianuarie 2006, in dosarul privind pe judecatorii oradeni Traian Munteanu si Adrian Popa, Elena Albutiu a recunoscut ca relatia ei cu procurorul Elena Radescu este «o relatie de prietenie», care ar fi intervenit, insa, dupa solutionarea cauzei privind pe cei doi judecatori.

Chiar asa fiind, desi din date si inscrisuri existente, dar mai ales din cele care se pot administra in continuarea anchetei, rezulta ca ele erau prietene anterior acestui moment si Albutiu cunostea «in timp real» date confidentiale din dosarele aflate atunci in derulare.

Prietenia celor doua femei este suspecta daca tinem cont ca Elena Radescu a intrat in posesia unor date si probe compromitatoare despre avocata Albutiu. Ea nu a procedat legal si nu a inregistrat nici un dosar penal pe numele avocatei, cunoscuta in Oradea ca notorie traficanta de influenta...".

Ce si-a dorit Albutiu

"...Procurorul Elena Radescu a intrat, printre altele, in posesia denuntului unui fost client al acesteia, Paul Alecu Malan, si a declaratiei date de el in fata procurorilor Cristian Panait si Ovidius Paun, in care arata cum i-a dat avocatei, in mod repetat, la cererile ei insistente, 4.000 de marci, pentru a interveni in vederea solutionarii favorabile a unui dosar penal pe care-l avea traficantul de autoturisme furate.

De asemenea, asa cum rezulta din planul propriu de ancheta al procurorului Panait si din actele anexate prezentei (declaratii, corespondenta, mentiuni marginale, inscrisuri), desi a formulat denunt penal si a fost audiat de mai multe ori asupra faptelor denuntate de Octavian Branzas, alt client al avocatei Albutiu, nu s-a dat nici la ora actuala solutie fata de traficul de influenta practicat de Elena Albutiu in alte doua cazuri, iar probele incriminatoare au fost dosite in dosarul PNA nr. 97/P/ 2002, finalizat, asa cum am aratat, in 11.03.2005, fara sa se faca insa nici o mentiune despre acestea! Din pozitia pe care a detinut-o vremelnic, de procuror-inspector la Parchetul National Anticoruptie – rasplata pentru modul in care s-a achitat de sarcini in realizarea anchetei din dosarul «Lele», alaturi de alt beneficiar al recunostintei PSD, Alexandru Chiciu – Elena Radescu a impus ascunderea acestor fapte si ignorarea abuziva a atributiilor de serviciu...

Oradea, 16 martie 2006

Alexandru Lele