Curtea de Apel Bucuresti va lua in discutie, la 16 mai, cererea de intrerupere, din motive medicale, a pedepsei lui Tudor Stanica, fostul sef al Directiei de Cercetare Penala a Militiei, condamnat la zece ani de inchisoare pentru implicare in uciderea dizidentului Gheorghe Ursu.

In urma cu un an, instanta i-a suspendat fostului colonel in rezerva Stanica executarea pedepsei, intrucat este bolnav de cancer, el solicitand prelungirea acestei masuri. Potrivit avocatului Ovidiu Bulai, clientul sau sufera de afectiuni ale prostatei si ficatului, Tudor Stanica fiind la a sasea sedinta de chimioterapie.

Instanta Curtii de Apel Bucuresti a amanat discutarea cererii lui Stanica, intrucat raportul medicilor-legisti nu a parvenit judecatorilor, astfel ca nu pot lua o decizie privind prelungirea suspendarii executarii pedepsei in cazul acestuia.

Fostul sef al Directiei de Cercetare Penala al Militiei, colonelul Tudor Stanica, a fost condamnat, alaturi de fostul adjunct al arestului Militiei, Mihail Creanga, la zece ani de detentie, pentru implicare in uciderea inginerului Gheorghe Ursu, in timpul regimului comunist.

Protestele victimelor

Familia lui Gheorghe Ursu isi exprima „stupefactia fata de continua lasare in libertate a condamnatului Tudor Stanica, unul dintre tortionarii si asasinii lui Gheorghe Ursu". „Incepand din decembrie 2004, Tudor Stanica a beneficiat de repetate si continue intreruperi ale executarii pedepsei, din pretinse motive medicale.

Ne exprimam neincrederea in validitatea acestor motive, cata vreme condamnatul a fost vazut in nenumarate randuri la procese", se arata in comunicatul familiei.

La 10 octombrie 2003, instanta suprema a hotarat condamnarea la cate 20 de ani de inchisoare a coloneilor in rezerva Tudor Stanica si Mihail Creanga pentru instigare la omor calificat, fiindu-le insa gratiata jumatate din pedeapsa. Cei doi ofiteri au fost degradati.

Potrivit acuzarii, in noiembrie 1985, Tudor Stanica si Mihail Creanga au determinat un detinut de drept comun, Marian Clita, „sa exercite acte de violenta" impotriva inginerului Gheorghe Ursu (cunoscut dizident), care fusese incarcerat in aceeasi camera de arest.

Cei doi ofiteri au luat succesiv o serie de masuri care au avut ca rezultat exterminarea fizica a lui Gheorghe Ursu, prin izolarea acestuia intr-o celula a arestului in care erau detinuti deosebit de periculosi, precum Marian Clita si Gheorghe Radu, ambii recidivisti si cunoscuti cu comportament violent.

De asemenea, camera respectiva a fost pusa sub interdictie pentru subofiterii de paza, in sensul ca acestia nu aveau voie sa intervina chiar daca auzeau ca Ursu era batut.

„Jurnalul mortal"

La 21 septembrie 1985, inginerul Ursu a fost arestat din cauza ca, intr-un jurnal pe care il tinea din tinerete, consemnase si comentase nefavorabil aspecte din activitatea conducerii PCR.

Ca temei al arestarii insa au fost invocate infractiuni de drept comun, respectiv „nepredarea mijloacelor de plata straina si operatii interzise cu mijloace de plata straine", pentru ca in locuinta lui Ursu s-au gasit, in timpul perchezitiei, 3.000 de lire italiene, cinci dolari si 40 de marci germane - sume pe care inginerul le pastrase dupa ce facuse cateva excursii in strainatate.

Pentru ca Ursu intretinea legaturi cu persoane din strainatate, in special cu imigranti romani, precum comentatorii de la postul de radio „Europa Libera" (de la care a primit materiale tiparite interzise de regimul comunist), inginerul a intrat in atentia Securitatii inca din 1984.

S-a stabilit, atunci, ca Ursu se afla in relatii apropiate cu scriitori si cu poeti romani si ca avea cu acestia diverse discutii despre conducerea partidului, motiv pentru care au fost luate primele masuri de urmarire a acestuia, sub numele de cod „Udrea".

Ursu a murit din cauza batailor primite in celula din arestul Militiei. Atunci s-a spus ca dizidentul a murit din motive naturale, insa, dupa caderea comunismului, martorii - printre care si medici - au sustinut ca Gheorghe Ursu a decedat din cauza unei peritonite declansate de bataile primite in arest.

Initial, procurorii militari au stabilit ca doar Marian Clita este responsabil de moartea inginerului Ursu. Clita a fost condamnat la 20 de ani de inchisoare, el fiind eliberat din penitenciar dupa noua ani de puscarie.