Transilvania este o zona foarte atractiva pentru investitorii straini, datorita multiculturalitatii ei, a oamenilor bine specializati, in cazul municipiului Cluj-Napoca, precum si a resurselor sale si a pozitiei geografice.

Cu toate acestea, investitorii sunt obligati sa se reorienteze spre a investi in Capitala din motive aproape ridicole, cum ar fi faptul ca micii manageri transilvaneni nu pot comunica in engleza decat in proportie de 30 la suta sau pentru ca la intalnirile de afaceri cu investitorii straini vin complet nepregatiti.

Un alt motiv pentru care Clujul pierde in ochii investitorilor il constituie si faptul ca unii dintre ei nu reusesc sa obtina o intrevedere cu autoritatile locale atunci vin in zona. In perioada 1995-2005, Cluj-Napoca a fost a treia mare locatie a investitiilor straine din Romania, dupa Bucuresti si Timis, urmat indeaproape de judetele Constanta si Bihor.

Astfel, capitala Transilvaniei a atras peste 3.000 de miliarde euro prin investitii straine, adica abia jumatate din investitiile straine care au ales Capitala.

Tot la nivel national, cea mai mare investitie realizata in judetul Cluj se situeaza abia pe locul 17 in topul valorii investite, iar aceasta apartine concernului rusesc "Mechel", care a cumparat fostul combinat "Industria Sarmei" din Campia Turzii.

Anul trecut, pe primele locuri in topul investitorilor clujeni s-au aflat firme din Elvetia, Ungaria, Italia si Olanda. "Mechel" Campia Turzii a investit, in 2005, in combinat peste 13 milioane de dolari. O alta investitie din top a fost cea a companiei "MOL" Romania, care a pus la bataie peste 10 milioane de dolari.

Interesant este ca din cele patru companii care detin primele locuri in topul investitiilor realizate, doua se ocupa cu comertul si distributia de produse. Astfel, "CPL Concordia", firma italiana care a investit in Cluj peste 8 milioane de euro, se ocupa cu distributia de combustibili gazosi prin conducte, iar "MOL" este axat pe comertul de carburanti si alte produse.

Tendinta se mentine, sustin specialistii clujeni, in economie internationala. In continuare investitorii cauta comercianti si distribuitori locali cu care sa incheie parteneriate de afaceri.

Ardelenii sunt prea putin "limbuti"

"Una dintre problemele cu care se confrunta investitorii straini si peste care trec cu greu este bariera de limba. Doar 30 la suta dintre intreprinzatorii romani cu firme mici si mijlocii de comert si distributie stiu sa vorbeasca cat de cat limba engleza", a declarat specialistul in economia internationala, Grymhylde Galos.

Potrivit sursei citate, tarile din Spatiul Schengen in general, care vor sa investeasca in Romania, sunt interesate in primul rand de nevoile economiei proprii. "Olanda, de exemplu, a pus pe lista de prioritati in investitii pentru acest an turismul, industria de prelucrare a lemnului si a laptelui, precum si constructiile. Transilvania, in special Clujul, este o piata foarte buna.

Competitia nu prea exista si atunci acest lucru devine un atu. Insa marii investitori se izbesc de birocratie, de faptul ca au pretentia sa fie primiti de primar si nu-l gasesc, sau vor deduceri si in primul rand cauta ajutor in a gasi si a cumpara un teren pe care sa-si plaseze investitia", a mai declarat Grymhylde Galos.

Specialista in economia internationala a adaugat si ca termenele de constituire ale unei firme, precum si multitudinea de acte cerute unui investitor strain, care vrea sa dezvolte aici o afacere, sunt de natura sa-i goneasca. Mai mult, inca nu exista o baza de date concreta si coerenta, care sa le furnizeze informatia primara.

"In primul rand, paginile de Internet ale camerelor de comert si industrie nu sunt actualizate sau nu sunt complete. Pentru ei acesta este primul contact cu Romania. Sunt inca pagini ale camerelor de comert pe care nu gasesti inregistrate date cum ar fi numele membrilor sau chiar numele presedintelui.

Aceste lacune ridica semne de intrebare serioase in randurile investitorilor si ii fac sa isi piarda increderea ca merita sa investeasca", a adaugat Grymhylde Galos.