Organizatorii au deplasat doua microbuze pline ochi cu jurnalisti nu pe traseul cel mai scurt, prin Gilau, ci pe unul pe o distanta mult mai mare, prin Huedin.
Microbuzele, dirijate de Emilia Moldovan, coordonator al Directiei integrare europeana a Prefecturii Cluj, au ajuns, ca prin minune, la Primaria Calatele, unde se desfasura o campanie de informare a satenilor despre folosirea fondurilor structurale ale Uniunii Europene.
De fapt, o actiune de promovare a Partidului Democrat (PD), sustinuta de tineri imbracati in portocaliu (culoarea Aliantei Dreptate si Adevar), care imparteau, la greu, stegulete si pliante intesate cu emblema acestei grupari politice.
Pentru a fi mai convingatori cu satenii mai reticenti, Aurel Vlaic (primarul PD, nu aviatorul) si alocutorii si-au finalizat dezbaterea servind audienta (vreo zece oameni) cu cate un mar, un suc, ba chiar cu un pahar de vin. Pleaca lumea din sat, e ceva de groaza. Din 500 de case, nu mai sunt locuite decat vreo 300. Inca nu s-au dat inapoi padurile, nu s-au facut nici asociatii. Nu stim ce va fi, cu intrarea asta in Europa!, ni s-a confesat un satean.
Se fura in draci
Dupa un drum plin de hartoape, jurnalistii au ajuns si la statiunea Fantanele-Belis, plina de pensiuni cu nume care mai de care mai clujene (Katharsis). Multe portiuni de padure cuprind acum numai buturugi.
De altfel, noaptea, pe drumul Belis-Marisel e mare forfota: carute, masini sau trailere transporta intr-o veselie lemn furat de pe unde se poate, fara ca autoritatile sa-i intrebe de sanatate pe sefii atelajelor. Cu toate ca padurea tomnatica e superba, pe margine, gunoaiele se revarsa din containere.
Malul lacului e plin de lemne aduse de apa, iar din depozitele de PET-uri se revarsa un miros de hoit. In schimb, cei cu stare si-au ridicat aici, dupa puteri, casute, casoaie sau adevarate palate, care seamana a hoteluri. Pe lac sunt ancorate mai multe pontoane, pline de tablite cu Nu intrati! Proprietate privata, cu toate ca obiectivul este in patrimoniul regiei de stat Romsilva.
Turistii spun ca hotelul de pe malul lacului are un grad de ocupare de numai 7-8%. Lacatele se itesc peste asezamantul cultural numit discoteca, iar la restaurant, mobilat in stil comunist, mancarea ti se aduce intr-o ora. In schimb, tarifele la hotel sunt occidentale - 170 lei/ camera.
La limita kitschului
Aflat la o altitudine de 1200 de metri, Mariselul e, in pofida numelui, o localitate destul de intinsa, ce cuprinde 1700 de suflete. Peisajul in centrul comunei este dezolant: un magazin satesc cu vitrine sparte si cu tencuiala scorojita, o cisterna de Napolact plasata langa un cal care tocmai si-a facut nevoile, o cladire dezafectata, plina de gunoaie.
In schimb, pe Primarie troneaza sloganul: Nimeni nu-i mai presus de lege!. Peste tot se lucreaza cu materie prima locala: busteni, lemne prelucrate, lemne stivuite, lemne in devalmasie. Locuitorii din zona s-au apucat de agroturism pentru ca asa li s-a spus ca e bine.
Exista vreo trei pensiuni, cu dotari la limita dintre kitsch si traditional: toale peste scanduri, combinatii de BCA cu lemn, gresie si coarne de cerb. Apa lipseste sau nu are presiune, iar reteaua de canalizare e inca la stadiul de proiect. Se lucreaza la doua partii de schi. Din pacate, din una, inceputa pe vremea lui Ceausescu, s-a cam furat.
Trebuie sa demonstram ca locuitorii de aici nu sunt hoti de lemne!, constata primarul Ioan Maris.
Regizari stangace
Jurnalistii sunt invitati la un concurs de prajit slanina, apoi la o degustare de placinte cu branza si de balmos, o mamaliga cu specific local. Apare si arbitrul: medicul estetician Toma Mugea, cu interese de afaceri in zona, pentru ca vrea sa produca aici cas ecologic.
Ca din senin, isi face aparitia prefectul Alin Tise, tras la pantofi eleganti, insotit de mai multi membri de partid si de functionari ai institutiei. Organizatorii mobilizeaza jurnalistii: In cateva zeci de secunde intram in direct la TV!. Pe o stiva de lemne apare un banner cu numele unei agentii de turism, iar prefectul se posteaza langa concurenti, cu tepusa cu slanina.
Apoi, se urca pe o stanca, povestind, la tembelizor cum sta treaba cu agroturismul. Noi am avea ce sa oferim turistilor. Totusi, e nevoie de bani, de multi bani, dar trebuie sa se implice si autoritatile, constata Viorel Plesa, unul dintre intreprinzatorii locali.
Problemele agroturismului clujean:
-Lacune in dezvoltarea de strategii si proiecte: nu exista brand-uri locale, asocieri in faza incipienta intre investitori, putine fonduri europene atrase, nise de turism neexploatate
-Infrastructura necorespunzatoare: drumuri proaste, lipsa retelelor de apa si canalizare, telecomunicatii nedezvoltate
-Incalcarea legii: se construieste oricum si oriunde, padurile sunt defrisate constant, poluare (depozite necontrolate de deseuri)
-Nerespectarea proprietatii: deficiente la retrocedarea padurilor, a terenurilor
-Lipsa de implicare a autoritatilor si a locuitorilor din zona
