Reabilitarea zonei istorice a orasului si a cailor de rulare a tramvaiului, innoirea parcului auto al Regiei Autonome de Transport, construirea centurilor ocolitoare ale Craiovei, infiintarea unor campusuri scolare - toate acestea sint proiecte eligibile in cadrul Programului Operational Regional (POR), prin fondurile de coeziune economica si sociala.
Primaria Craiova nu s-a prea grabit sa guste din fondurile europene de pre-aderare, specialistii institutiei reusind sa obtina foarte putine proiecte finantate de Uniunea Europeana pina acum. Drept urmare, reprezentantii ADR s-au dus chiar ei cu propuneri de proiecte la primarul orasului, Antonie Solomon.
De altfel, acest tip de asistenta tehnica oferita de Agentie face parte din strategia de absorbire a cit mai multor fonduri structurale in Oltenia, prin POR.
"Specialistii ADR au realizat o lista cu cel putin 15 - 20 de teme pentru proiectele ce pot fi finantate din fondurile de coeziune economica si sociala in Craiova. De exemplu, este eligibila reabilitarea zonei istorice a orasului, cu tot ce inseamna acest lucru: reabilitarea strazilor, a zonei pietonale si a fatadelor cladirilor, cu respectarea arhitecturii specifice.
Putem reda astfel parfumul de altadata al orasului“, considera directoarea ADR Oltenia, Marilena Bogheanu. Intrebat ce parere are despre proiectele propuse de ADR, Antonie Solomon nu a comentat subiectul.
Autobuze, campusuri scolare si spitale
Tot prin fondurile de coeziune economica si sociala, adica 500 de milioane de euro pentru Oltenia, in total, in perioada 2007-2013, se poate realiza in Craiova reabilitarea caii de rulare a tramvaiului si innoirea parcului auto al RAT. Aceste investitii ar fi binevenite, daca municipalitatea nu ar fi inceput deja sa le realizeze prin forte proprii.
Tot in macheta unei viitoare Craiove si-ar face loc si campusurile scolare, dotate inclusiv cu ateliere profesioniste pentru scolile de arte si meserii. „Este un concept care la noi nu s-a vazut pina acum, acesta de campus scolar. Se pot oferi niste conditii exceptionale elevilor si nu numai.
De exemplu, o persoana de peste 40 de ani ar putea benefica in aceste spatii de cursuri de recalificare“, precizeaza directoarea ADR. Un alt segment in care ar putea interveni fondurile de coeziune economica si sociala este cel al ambulatoriilor de specialitate, dar competenta pentru sustinerea acestor proiecte inca se discuta cu Ministerul Sanatatii.
Servicii de Integrare ineficiente
Desi a obtinut mai putine proiecte finantate din fondurile europene de pre-aderare decit citeva comune mai rasarite din Dolj, primarul Antonie Solomon se declara foarte multumit de serviciul sau de integrare europeana. „De la anul vreau sa transform Serviciul de Integrare Europeana in directie. Sint multumit de activitatea serviciului. Sefa acolo este Cristiana Ghitalau, care e o fata foarte buna.
Cred ca e cea mai buna functionara pe care o am in primarie“, sustine primarul Craiovei. Un sef cel putin la fel de multumit de serviciul de integrare europeana este si prefectul de Dolj, Nicolae Giugea. „Eu sint multumit de activitatea serviciului, in conditiile in care avem anumite limite de actiune, adica, in principal, ne ocupam de informare. Noi nu putem initia proiecte.
Inca nu stiu daca va fi nevoie de mai mult personal dupa integrare, nu este decizia mea. Sefa serviciului este Loredana Nita, care are un doctorat in Relatii Internationale“, spune Giugea. Cu toate laudele sefului, si serviciul de Integrare Europeana din prefectura a fost foarte putin vizibil pina acum.
