Democrația din România se află sub asediu. O știe toată lumea, dar există o spirală a tăcerii, în care nimeni nu spune lucrurilor pe nume. De ce? Pentru că s-a creat un climat al fricii în fața partidului unic PSD-PNL care face tot ce îi stă în putință să rămână la putere. Merge într-atât de departe încât asistăm la un atac direct față de opoziția democratică și asupra sănătății bugetare a întregii țări.
”În ultimii zece ani se vede deja o închidere a jocului politic. Coaliția PSD și PNL și-a propus deschis să guverneze mulți ani de acum încolo” a declarat coordonatorul departamentului de politici publice al USR, Cristian Ghinea, la o dezbatere organizată de Renew Europe și europarlamentarul Vlad Botoș, alături de USR: ”O paradigmă liberală pentru modernizarea României”.
Acest lucru este posibil din cauza unei politizări exacerbate a unor instituții cheie pentru menținerea unei democrații funcționale. În acest context, Cristian Ghinea a lansat în cadrul evenimentului un draft de raport, cu titlul: ”10 ani mai târziu. Starea democrației în România: o viitoare problemă pe agenda UE?” Astfel, fostul ministru USR a prezentat mai multe cazuri în care instituțiile statului recurg la justiție selectivă: ”Orice fel de instrument poate fi folosit de bună credință sau în mod malefic. Actuala guvernare le folosește în mod malefic”. Cel mai recent caz, apărut chiar după realizarea raportului, este dosarul deschis de DNA lui Vlad Voiculescu. Încă unul dintr-o serie lungă din ultimii ani. Semnele justiției selective sunt din ce în ce mai evidente.
Europarlamentarul Vlad Botoș a avertizat asupra posibilelor consecințe pentru țările ce periclitează mecanismele democratice și de stat de drept. “Nerespectarea statului de drept atrage consecințe care sunt simțite de guvernele care sunt tentate să alunece pe panta iliberalismului.” Atât Ungaria, cât și Polonia au fost sancționate prin sistarea fondurilor europene. Grupul Renew Europe este un susținător puternic al statului de drept. Legea trebuie să fie prioritară în fața intereselor legate de putere sau bani, iar independența justiției și separarea puterilor în stat trebuie garantate.
Statul de drept înseamnă ca lupta anticorupție să fie una credibilă, bazată pe fapte, nu pe teorii conspiraționiste. Anticorupția conspiraționistă și justiția selectivă politic sunt opusul statului de drept și asta ar trebui să atragă intervenția UE, au concluzionat participanții.
Un alt exemplu dintr-un stat membru al Uniunii Europene a fost prezentat de europarlamentarul Renew Europe, Georgios Kyrtsos. El însuși victimă a hărțuirilor politice - a avut telefonul interceptat ilegal de către guvernul grec - Krystos a făcut legătura între abuzuri și faliment economic: ”Corupția nu are de-a face doar cu cele mai mari interese ascunse ale unor oameni puternici. Poți avea corupție la scară mică, zilnică, cu un cost economic și social agregat astronomic. Dacă angajezi în administrația publică sau în sectorul de stat oameni care nu au competențele profesionale necesare și care, din întâmplare, sunt apropiați de partidele aflate la putere, creezi probleme organizaționale și daune economice majore.” România riscă să ajungă și ea într-un astfel de faliment. Totodată, acesta a subliniat că mai multe state din Europa se confruntă cu probleme de democrație, nu doar Ungaria sau Polonia, care au ieșit cel mai mult în evidență în acest sens.
Cei doi decani ai Facultăților de Științe Politice din București, despre statul de drept și democrația din România:
”România a fost stat de drept și nu mai este stat de drept,” a subliniat Cristian Preda, decan al Facultății de Științe Politice de la Universitatea București: ”Există 10 impasuri majore care ne arată faptul că dacă am fost primiți în Uniunea Europeană întrucât eram un stat de drept, astăzi nu mai suntem stat de drept și dacă astăzi am negocia, nu am mai fi primiți.” În cadrul intervenției sale acesta a motivat afirmația: alternanța la guvernare este o amintire, legislativul nu controlează executivul, Curtea Constituțională nu cenzurează legislativul, presa este controlată de guvern și mai multe instituții ale statului nu funcționează sau funcționează deficitar – sunt doar câteva exemple. ”Suntem de 10 ani încoace în curs de de-democratizare,” a adăugat Cristian Preda.
Mai mult, acesta a prezentat cifre clare care denotă erodarea echilibrului de puteri în România: ”Din 2021 până astăzi Guvernele Ciucă și Ciolacu au adoptat nu mai puțin de 430 de ordonanțe de urgență, adică una la 2 zile.” Materialul prezentat de Cristian Preda poate fi consultat în întregime aici.
În continuare, Cristian Pîrvulescu a explicat la rândul său de ce starea democrației în Europa este acum într-un moment dificil. Iar în cazul României, PSD și PNL au creat un sistem care să-i ajute să rămână la putere.
De asemenea, Cătălin Drulă, președintele USR, a pus accentul asupra problemelor grave cu care se confruntă România din punct de vedere al degradării statului de drept: ”Am fost înlăturați de la guvernare pentru că am stat acolo pentru acele valori pentru care s-a luptat și la Revoluție în România: pentru libertate, pentru dreptate, pentru adevăr. Am văzut unele dintre problemele care vin chiar de atunci. Militarizarea. Ce caută SRI în ministere? Ce caută un colonel SRI să se ocupe de fonduri europene? Este o spirală a tăcerii în România. Un climat al fricii.”
Ce ar trebui să facem? Cristian Ghinea a susținut că, pentru a merge mai departe, este momentul ca această discuție să ajungă la Bruxelles. Cum să spunem noi Uniunii Europene că instituțiile care veghează statul de drept, care au fost o condiție pentru aderarea României la proiectul european, au început să o ia pe arătură? Ei bine, acesta a subliniat în continuare că România poate ajunge mai rău ca Ungaria. Este un sistem mai complex, cu mai mulți actori implicați, spre deosebire de vecinii noștri unde puterea este personificată într-o singură persoană - Viktor Orban. Iar legile securității naționale, care au fost scrise de SRI în mod evident, ”sunt o dovadă clară că România este sub un asalt de tipul celui al regimului siloviki”, a declarat Cristian Ghinea.
Siloviki este termenul rusesc echivalent securiștilor din România și desemnează tipul de regim în care serviciile secrete controlează și acaparează instituțiile civile, presa și mediul de afaceri, impunând un tip de democrație controlată. Imaginați-vă regimul Putin. Este România în pericol de a avea un regilm de tip siloviki, cu o democrație mimată?
Raportul ”10 ani mai târziu. Starea democrației în România: o viitoare problemă pe agenda UE?”, scris de Cristian Ghinea și Maria Ionescu pentru grupul Renew Europe, trece în revistă deficiențele structurale ale regimului democratic din România și modul în care ele au fost agravate în ultimii doi ani, când înțelegerea dintre Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Eduard Hellvig a dus la o intruziune fără precedent a serviciilor secrete în viața publică, la o denaturare a rolului DNA și ANI și la o tentativă de a închide jocul politic. Detalii din acest raport în curând aici pe Hotnews și pe Comunitatea Liberală.
7
26
