Experții ministerului Finanțelor au prezentat săptămâna aceasta, la Bruxelles, oficialilor europeni ultimele calcule și cifre pe tema măsurilor fiscale pe care Guvernului vrea să și le asume. Potrivit surselor HotNews.ro, oficialii europeni ar fi sugerat o reglementare mai drastică a impozitării pentru microîntrepinderi.
Oficialii europeni din comisia care monitorizează PNRR nu sunt convinși că măsurile fiscale prezentate de oficialii români vor aduce la bugetul de stat banii necesari, susțin aceleași surse.
„Au existat săptămâna aceasta discuții pe măsurile fiscale, iar experții europeni s-au arătat sceptici în ceea ce privește reducerea cheltuielilor bugetare prezentate prin tăierea de posturi. Un alt punct controversat este și pragul de la care se aplică impozitul de 1% pentru microintreprinderi. Oficiali au sugerat că trebuie ca acesta trebuie scăzut la 10.000 de euro de la 60.000 de euro cât prevede propunerea noastră. Măsura spun ei că ar trebui să se aplice cât mai rapid și nu etapizat cum am propus noi, prin ministerul Finanțelor”, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale.
De menționat este că în propunerea ministerului Finanțelor pentru microîntreprinderile cu cifră de afaceri sub 300.000 lei, impozitul va fi de 1% din cifra de afaceri; Pentru cele cu cifră de afaceri între 300.000 lei și până la 2,5 milioane lei, impozitul va fi de 3% din cifra de afaceri.
Tot în cadrul întâlnirii, susțin sursele citate, ar fi existat discuții în contradictoriu pe tema impozitului suplimentar de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile mari.
„Cel mai probabil discuțiile vor fi reluate si impozitarea companiilor mari va rămâne în pachetul de măsuri care urmează să fie asumat de către Guvern”, au mai spus sursele guvernamentale.
De asemenea experții ministerului de Finanțe au prezentat și un raport privind cheltuielile României cu ajutorul dat Ucrainei. În urma acestui raport, României i se va accepta creșterea deficitului de la 4,5% la 5.5% pentru 2024.
Guvernul urmează să pună în dezbatere publică săptămână propunerile privind măsurile fiscale menite să reducă cheltuielile bugetare.
Cum arată măsurile fiscale convenite în Coaliție
Reamintim că de mai bine de trei luni, Coaliția discută pe tema măsurilor fiscale și se consultă cu oficialii europeni pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR. Măsurile apărute în presă pe surse au creat controverse în mediul economic și au fost dezbătute diverse variante de compromis. La începutul lunii august liderii Coaliției și ministrul Finanțelor au ajuns la un consens privind măsurile fiscale care ar urma să se regăsească în viitoarea ordonanță.
De la 1 ianuarie 2024:
- agricultura și industria alimentară vor plăti CASS
- impozit pe venit pentru zona IT, pentru veniturile de peste 10.000 de lei.
- mașinile de lux de peste 75.000 de euro vor fi impozitate cu o taxă 0,3% din valoare totală a mașinii.
- taxă de 0.3% pentru proprietățile de peste 500.000 de euro cu excepții: casele cumpărate pe credit unde se discută mai multe variante. Este în discuție să se elimine valoarea luată pe credit și să se impoziteze valoarea adusă de proprietar.
- se menține impozitul pe dividende la 8%.
- două plafoane la sănătate pentru PFA-uri: la PFA CASS-ul stabilit la venitul net realizat, dar nu mai puțin de șase salarii minime pe economie și nu mai mult de 60 de salarii minime pe economie anual. Cine depășește cuantumul de 60 de salarii minime pe economie plătește CASS-ul raportat la cele 60 de salarii.
- impozit suplimentar de 1% pentru companiile mari
- microîntreprinderile care realizează venituri de peste 60.000 de euro și vor avea o rată de rentabilitate de peste 30% vor plăti impozit pe profit de 16%. Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt de 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și de 3%, pentru microîntreprinderile care au o cifră de afaceri între 300.000 lei și până la 2,5 milioane lei
Ciolacu: Toată legislaţia noastră fiscală - o uriaşă strecurătoare prin care curg nestingherit miliarde de euro
Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, că „toată legislaţia noastră fiscală seamănă azi cu o uriaşă strecurătoare prin care curg nestingherit miliarde de euro, pe un sistem de excepţii fiscale aberante. Ciolacu a mai spus că va veni un timp, anul viitor, când vor trebui să îşi asume o adevărată reformă fiscală a României. „Trebuie să introducem un sistem fiscal bazat pe echitate, pe corectitudine şi respect faţă de contribuabilul onest, care îşi plăteşte corect taxele şi de intoleranţă totală faţă de evazionişti”, a spus premierul.
„Scopul nostru nu este să descurajăm investițiile, dimpotrivă, venim cu prevederi care scutesc de la orice formă de taxare banii investiți de companiile din România. Vom susține și proteja start-up-urile, suntem dispuși să ajutăm prin toate mecanismele posibile producția și procesarea în România. Ce nu voi tolera însă este șmecheria, banii făcuți doar din firme care au un angajat, un computer și emit doar hârtii! Pentru că e clar că acolo e doar un contract de muncă mascat, pentru a nu plăti taxele pe muncă. Nu vom mai permite profiturile mascate și externalizate, optimizările fiscale! Nu mai putem accepta că doar cei mulți și fraieri plătesc iar cei șmecheri nu!”, a declarat prmeierul la evenimentul de lansare The Tax Institute şi la prezentarea studiului „Modificările Noului Cod Fiscal: Inventar şi impact (2015-2023)”.
0
18
