Recent au căzut tei bănci în SUA, Silicon Valley Bank, Silvergate Bank și Signature Bank. Aparent avem o situație de ceea ce se numește în literatură ”Contagiune financiară” sau ”Bank run”, dar lucrurile sunt mult mai complicate decât par. Frica se răspândește pe piețele financiare, bănci cu vechime sunt puse sub presiune și în Europa (de ex. BNP, Credit Suisse).
Descrierea cazului
Primul lucru pe care trebuie să îl remarcăm este că cele trei bănci în discuție NU SUNT LEGATE. Cu alte cuvinte nu avem o contagiune inter-bancară. Avem o situație diferită care trebuie înțeleasă corect. Motivele căderii băncilor sunt diferite, modalitatea de manifestare este similară, mai exact retrageri masive ale clienților de la băncile respective.
Trebuie spus că nici o bancă nu poate rezista la o retragere masivă a depunerilor clienților, oricât de serioasă ar fi banca, oricât de sigură și bine administrată ar fi. Motivul este modul în care funcționează băncile. Banii deponenților pot fi solicitați în orice moment, dar banca are banii plasați în diverse forme care presupun un proces mai lent de încasare a banilor. Echilibrul în vremuri normale este realizat prin echilibrarea depunerilor și încasărilor pe de o parte cu retragerile normale pe de altă parte. În vremuri tulburi, băncile au o parte din active plasate în titluri care se pot lichida rapid pentru a se plăti atunci când retragerile depășesc normalul. Dar, aceste titluri nu sunt foarte rentabile, și din acest motiv băncile plasează banii în cea mai mare parte sub formă de credite acordate, cu un beneficiu mult mai mare decât titlurile. Cedarea către terți a acestor credite este posibilă, dar este întotdeauna un proces costisitor și lent. Simplu spus, banii pot fi ceruți acum de deponenți, dar banca poate cere de la debitori banii doar când le vine scadența.
Silvergate Bank sau Silvergate Group a fost o bancă relativ specializată în crypto. Principalul ei client a fost FTX un jucător masiv pe piața crypto, a cărui cădere a fost un moment de începere a declinului. Probabil nu este o surpriză pentru nimeni că o bancă specializată în operațiuni riscante se prăbușește.
Despre SIgnature Bank datele sunt destul de puține, tot ce știm este că este o bancă cu operațiuni în zona crypto, care avea probleme de lichiditate serioase.
Silicon Vallley Bank a fost o bancă specializată în antreprenoriat și tech. În această bancă majoritatea depunerilor erau conturile firmelor din domeniul tech, banii proveniți de la investitori pentru începerea afacerii. Plasamentele băncii erau în mare parte în titluri ale statului american, care, datorită creșterii dobânzii de către FED au scăzut în valoare masiv. Practic plasamentele băncii au devenit rapid ne-performante. A fost de ajuns ca, dintr-un motiv sau altul, să apară un vârf de plată ca banca să fie silită să vândă titluri în pierdere, ca să devină evident că banca nu este solvabilă. Având un număr relativ mic de clienți cu depozite foarte mari, probabilitatea apariției unui astfel de eveniment era extrem de mare. În acest caz motivul principal al căderii este creșterea ratei dobânzii de către FED, și factorul favorizant este tipul de deponenți cu care opera banca.
De reținut că SVB este un nod central în rețeaua de finanțare a afacerilor Start-Up in SUA, operând până la 50% din capitalul depus de fondatorii și investitorii acestor firme. Efectul de contagiune în zona Tech poate fi foarte periculos, fiind posibilă o cascadă de falimente a firmelor care ar trebui să fie viitorul economiei americane.
Deci, avem două bănci care putem să le considerăm riscante din start, pentru că operau în zona crypto-monedelor, active prin esența lor volatile și riscante și o bancă a investitorilor din zona tech.
Elementul comun al tuturor acestor fenomene este de fapt inflația și măsurile de combatere a acesteia. Aceste bănci s-au ridicat în lumea creditului ieftin și a abundenței de capitaluri ieftine și s-au prăbușit atunci când capitalul ieftin a dispărut. Dincolo de erorile de management care vor apărea mai târziu pe măsură ce investigațiile vor reliefa exact ce erori s-au făcut și cine este responsabil pentru ele, există o cauză sistemică inevitabilă, schimbarea de paradigmă impusă de inflație.
Efecte posibile
Una dintre problemele majore reliefate de falimentul SVB este legată de titlurile de stat din portofoliul băncilor. Practic deținerea de titluri de stat este riscantă pentru capacitatea băncilor de a face față a șocuri, mai ales în condițiile în care creșterea dobânzilor la titluri devalorizează portofoliul de titluri. Orice șoc care duce la necesitatea vânzării din portofoliul de titluri de traduce într-o pierdere imediată.
Sună complicat, dar efectul este simplu, probabil va scădea cererea pentru titluri de stat. Asta va genera o devalorizare a titlurilor și o creștere a dobânzilor la titlurile noi, deci, probabil, vom vedea o reducere dramatică a capacității statelor de a finanța deficitul.
Efectul falimentului SIgnature Bank si Silvergate este diferit. Practic asistăm la ultimele acte ale vechiului balon crypto. Ca idee fundamentală se dovedește din nou, că moda în investiții nu este un indicator bun de viitor, este o nouă iterație a lecției dot.com.
.Pe termen scurt este posibil ca unele bănci aflate deja în dificultate să fie la rândul lor în faliment. Se discută mult de Credit Suisse în acest sens, și tocmai am asistat la o salvare a CS de către Banca Centrală a Elveției, cu un ajutor de 50 miliarde dolari.
De ce se întâmplă totul?
Ca întotdeauna catastrofele sunt rezultatul unei serii de erori succesive și cumulate. Putem vorbi în cazul celor trei bănci din SUA de o de-reglementare a supravegherii bancare de către administrația Trump, dar, chiar dacă poate fi un factor, nu este un factor esențial. Se poate vorbi de structuri ale clientelei sau ale plasamentelor defectuoase, se poate vorbi de un management al riscului deficitar, dar în esență sunt factori care favorizează căderea, nu cauze fundamentale.
Esența problemei este inflația care pune presiune pe lichiditățile deponenților de toate tipurile, generând pe de o parte reducerea economisirii la populație, reducerea lichidităților excedentare la unele companii, și devalorizează o bună parte din portofoliul de titluri de stat ale băncilor, titluri care reprezentau până nu de mult investiții sigure.
Toate băncile au fost expuse inflației, și unor remodelări a randamentelor activelor financiare. Probabil, schimbarea de paradigmă duce la schimbări imprevizibile, și vedem cum se destramă o rețea mai întâi în punctele slabe apoi, progresiv spre punctele centrale. Forța care pune sub presiune această rețea este inflația.
Urmează un colaps al sistemului financiar internațional?
Există voci care spun că întregul sistem financiar ar putea intra în colaps, mai ales dacă șirul falimentelor bancare se continuă și evoluează spre băncile sistemice. Există întotdeauna probabilitatea apariției unui asemenea fenomen, dar eu, cu tot pesimismul meu, nu cred că această probabilitate este ridicată.
În sistemul monetar modern banii circulă între bănci. Nici în cazul băncilor care au căzut, nici în cazul băncilor care vor cădea, retragerile de depozite nu se fac sub formă de cash, ci prin transfer de la o bancă la alta. Ceea ce înseamnă că sistemul nu se comportă ca un domino ci ca un sistem de vase comunicante. Dacă un vas rămâne gol, lichiditatea din el este de fapt transferată în alt vas. Cu fiecare bancă falimentată băncile care rămân acumulează mai multe lichidități și au opțiunea de a cumpăra active cu un discount mai mare devenind mai puternice și mai stabile. Asistăm mai degrabă la un fenomen de concentrare a puterii în sectorul bancar, o eliminare a celor slabi spre beneficiul celor puternici. Pe măsură ce băncile vor deveni mai puternice vor pasa pierderile către deponenții și acționarii băncilor falimentate și le vor cumpăra activele financiare la preț de lichidare cu profituri enorme.
Nevoia de credit este enormă, oferta este diminuată cu fiecare faliment bancar. Asta înseamnă că vom asista probabil la o creștere a dobânzilor, din nou, în favoarea băncilor supraviețuitoare. Practic, sistemul va pasa în jos pierderile și va capitaliza profiturile. O parte din pierderi vor fi acoperite de state, ceea ce va crește nevoia de credit a statelor și va accelera și mai mult cererea de credit.
Eu cred că ceea ce noi percepem ca o criză financiară este un enorm Bingo sau Jackpot, o oportunitate fantastică, pentru care probabil în aceste momente se duce o bătălie acerbă. Desigur vor fi destui care vor pierde, vor fi oameni care vor pierde depozite sau venituri, dar sistemul în sine nu va fi distrus.
Aici pare să devină evident avantajul digitalizării monedei și de-monetizarea aurului. În vechiul sistem, bazat pe aur, băncile ar fi putut să dispară în totalitate, pentru că aurul poate exista independent de bănci, în timp ce moneda actuală nu poate exista realmente în cantități relevante în afara sistemului bancar.Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro
