- Introducere
S-a încheiat prima fază a recenzării populației și locuințelor, după 75 de zile de autorecenzare. Prelungirea perioadei, în fața unui interes deosebit al populației de a se recenza, s-a dovedit a fi o decizie înțeleaptă și benefică recensământului. La 31 mai a demarat a doua fază a recenzării, cea a vizitei recenzorilor în gospodării, la populația ne-recenzată în prima fază și la cea la care este nevoie de completarea unora dintre răspunsuri în chestionarele completate online. Se va încheia la 17 iulie.
Ce știm acum asupra populației recenzate? Nu îi cunoaștem numărul. Institutul Național de Statistică a comunicat la 30 mai că au fost completate 11 milioane de chestionare de recensământ. La o privire sumară este o cifră impresionantă la o populație rezidentă estimată de Institut la 19 milioane locuitori la 1 decembrie 2021 (data de referință a recensământului). În Comunicat se precizează însă că această cifră este compusă din 8,9 milioane de chestionare (valide) la nivel de persoană și 2,1 milioane de chestionare la locuințe neocupate, chestionare multiple (persoane și locuințe recenzate de mai multe ori) și chestionare incomplete. Cu alte cuvinte, populația recenzată în această fază va fi compusă din cele 8,9 milioane de locuitori recenzați având CNP unic valid, 1/2 dintre locuitorii înregistrați de două ori, 1/3 dintre locuitorii înregistrați de trei ori și cota corespunzătoare de la ordin mai mare de trei al chestionarelor multiple. Se va adăuga o parte dintre cei având chestionare incomplete, după clarificări, corecții și validare. După unele estimații, numărul chestionarelor pentru locuințe neocupate poate atinge o treime din cele 2,1 milioane de chestionare menționate, ceea ce însemnă că numărul locuitorilor recenzați având CNP unic și valid va reprezenta o parte din cele două treimi ale celor 2,1 milioane de chestionare la locuințe neocupate, chestionare multiple (persoane și locuințe recenzate de mai multe ori) și chestionare incomplete. Vor fi, fără îndoială, peste 10 milioane locuitori recenzați, ceea ce însemnă mai mult de jumătate din populația rezidentă a țării (estimată de INS la 19023542 la 1 decembrie 2021). Toate complicațiile de identificare a persoanelor cu CNP unic valid provin, în mare parte, din limite/riscuri ale autorecenzării și, posibil, din felul în care fost concepute platforma de recenzare și funcționarea ei. Se adaugă imensul timp de examinare și validare a unui număr impresionant de mare de chestionare din cele 2,1 milioane. Dublele și triplele recenzări pot avea cauza în reluarea auto înregistrării individuale, pentru a adăuga ori corecta informații cerute în chestionar, în lipsa concordanței în autorecenzare între membrii unei gospodări ori neglijențe de alt fel.
Autorecenzarea în cele două forme a fost o formă nouă de recenzare în țara noastră și temerile legate de o anumită reticență a populației și de gradul de înzestrare a populației cu echipamente de comunicare electronică, îndeosebi în mediul rural, au fost risipite îndeosebi prin participarea masivă a populației din sate și comune și, mai târziu, și din orașe, la recenzarea asistată. Proporția locuitorilor recenzați prin această formă este de 53 la sută în ansamblul chestionarelor și este puțin probabil să sufere o modificare semnificativă după operațiile menționate de determinare a populației recenzate.
Avem acum o estimare, așa cum este, a numărul populației rezidente care urmează a fi înregistrată prin interviuri cu recenzori și se poate stabili orientarea potrivită a măsurilor de continuare a unei recenzării masive și în cele 48 de zile ale fazei, în întreaga țară și îndeosebi în județele în care gradul de înregistrare a populației în prima fază a fost mai mic.
- Nevoia unei abordări exploratorii a dimensiunii autorecenzării și particularităților ei teritoriale
Atingerea unei populații recenzate care va depăși 50 la sută din populația rezidentă a țării relevă fără îndoială un interes neașteptat de mare pentru o operațiune statistică națională de mare importanță și o participare masivă a populației la recensământ prin metode de înregistrare necunoscute până acum în țara noastră. Este rezultatul atitudinilor personale de înregistrare și, deopotrivă, al modului în care autoritățile județene și locale, primăriile, au înțeles să organizeze, să stimuleze și să faciliteze recenzarea asistată în mediul rural îndeosebi.
În fața perspectivei de a nu cunoaște multă vreme dimensiunea populației recenzate în faza autorecenzării, specialistului îi rămâne drept alternativă elaborarea de scenarii, pornind de la datele de recenzare și adăugând informații de altă natură, care pot contribui la mai buna înțelegere a particularităților teritoriale (județe, regiuni de dezvoltare economică). Cu doar o excepție, vor fi folosite rate de recenzare la 100 locuitori, folosind datele pe județe/medii/regiuni asupra chestionarelor completate. Vor fi folosite și proporții asupra populației cu acces la internet, folosire ori nefolosire a internetului.
Se va obiecta că populația care va fi folosită este mai mare decât cea care va fi determinată cândva, după toate operațiunile de verificare, corectare, validare a datelor din faza autorecenzării. Este adevărat. Dar, pot fi avansate două argumente pentru a recurge la această abordare exploratorie. Pe de o parte, acest „cândva‟ este necunoscut și cred că analiza autorecenzării se cuvine a fi conturată acum, la capătul ei, cu datele existente, cu prudența care se impune. Intră aici și faptul că nu vom mai avea în faza a doua date distincte pe cele două forme de autorecenzare cu instructivele lor mesaje în profil teritorial și pe medii. Pe de altă parte, numărul populației recenzate pe județe în această fază după finalizarea corecțiilor care se impun va fi mai mic decât numărul chestionarelor completate. Înseamnă că ratele folosite și prezentate în articol în raport cu populația rezidentă vor fi și ele, în mod corespunzător, mai mici. Dacă acele corecții, cu luarea în considerare a recenzărilor multiple și locuințelor neocupate, ar fi de dimensiuni echilibrate pe județe, judecățile și aprecierile comparative plecând de la noile date și-ar menține valoarea.
Dacă pentru cele aproape 9 milioane de locuitori recenzați având CNP unic și valid ar fi publicate date pe județe, medii, formă de autorecenzare pentru toate cele 75 de zile de recenzare, acest articol s-ar fi referit doar la această populație recenzată. Chiar dacă celor 9 milioane li se va adăuga după finalizarea operațiunilor de separare persoane/locuințe neocupate, verificare, eliminare a înregistrărilor multiple, validare, încă aproximativ 1 milion de locuitori recenzați.
Vor fi folosite multe, multe figuri. Suntem la capătul fazei de autorecenzare, cu rezultate neașteptat de bune, analiza este cuprinzătoare, datele sunt numeroase iar expresia grafică este mai potrivită transmiterii rapide a informației. Sper în înțelegerea cititorului.
- Privire generală asupra evoluțiilor
Imaginea generală a desfășurării înregistrării populației în zilele perioadei de autorecenzare este cea din figurile 1A și 1B: numărul de persoane recenzate pe zile de recensământ începând cu ziua de joi 31 martie, a 18-a zi de recenzare (în acest stadiu al publicării datelor provizorii lipsesc datele pe medii și mod de recenzare în zilele 14-30 martie). Curbele descriu evoluții cu mari particularități în zilele săptămânii, în cele de weekend recenzarea fiind mai redusă. Ce apare surprinzător este un număr mai mare de locuitori recenzați în mediul rural până în jurul datei de 25 aprilie, într-o populație inferioară mediului urban cu 1,3 milioane. Este surprinzător deoarece era de așteptat ca prin autorecenzare individuală populația urbană să se înregistreze în măsură mai mare, prin nivel de educație mai ridicat, înzestrare superioară cu echipamente de comunicare, abilități sporite de folosire a echipamentelor și locuri de muncă și de studiu în care folosirea calculatorului și laptopului este necesitate. Urbanul abandonează însă poziția inferioară după 25 aprilie și se instalează confortabil la cote superioare de recenzare a populației. Veritabila explozie din zilele de 10-12 mai, prezentă masiv și în rural, este dată de apropierea ultimei zilei de autorecenzare, cunoscută atunci drept 15 mai, și dorința recuperării amânărilor și întârzierilor la persoane care aveau decizie fermă de autorecenzare individuală. În zilele de prelungire a autorecenzării apare din nou o efervescență a recenzărilor în ultimele două zile în ambele medii dar mult mai pronunțată în urban, prin recenzare individuală. Parcursul recenzărilor pe zile prin cele două metode de recenzare este în mod firesc similar cu cel propriu celor două medii, cu număr consistent mai mare al recenzărilor asistate încă de la bun început și primatul net al numărului de recenzări individuale în ultimele două zile ale perioadei inițiale și ale celei prelungite. Se poate vedea în figura 1B, recrudescența a fost în mediul urban. Adăugarea figurii 1C, oferă detalii asupra superiorității recenzării în rural din primele săptămâni, ratele luând în considerare populația diferită din cele două medii. Se mai poate observa ascensiunea rapidă și a recenzării asistate în mediul rural în zilele de 10-12 mai, în context determinant similar. Odată cu anunțarea prelungirii perioadei de autorecenzare, la 13 mai, evoluția numărului de persoane înregistrate, prin ambele metode, a fost în regres temporar, prelungirea duratei autorecenzării reașezând planurile și calendarul de recenzare.
