La cinci zile de la începerea Recensământului Populației și Locuințelor - runda 2021-primul recensământ digital, “fără hârtie”, din istoria României, cred c-ar fi necesare câteva observații privind evoluțiile constatate în acest demers, și ca urmare a comentariilor venite din spațiul public.
Un demers îndrăzneț și complex, care presupune o conlucrare eficientă în organizarea și desfășurarea sa, între mai multe instituții, el nefiind atributul exclusiv al statisticii oficiale (INS), ci oglinda întregii noastre societăți: ca nivel de organizare, ca spirit civic, ca performanță instituțională.
Am optat pentru o colectare etapizată a datelor de la populație, cu dorința expresă de-a reduce la minimum sarcina de răspuns a acesteia. Concepută să se deruleze pe o perioadă de 6 luni, culegerea datelor a debutat cu o perioadă de preluare a informațiilor din bazele de date existente în țară (01.02.a.c. – 13.03.a.c.) după care urmează autorencezarea și autorecenzarea asistată(14.03 a.c. – 15.05.a.c.), urmând ca, pentru persoanele și locuințele încă nerecenzate să se procedeze, între 16 mai – 17 iulie, la intrarea în teren, cu recenzori dotați cu tablete special programate pentru recenzare.
Noi sperăm că, soluția de autorecenzare ce este propusă pentru prima dată la un recensământ al populației și locuințelor din România, va fi o cale simplă de completare a chestionarului pentru un număr cât mai mare de cetățeni. Această soluție a fost concepută cu mult înainte de începerea pandemiei, ca o încercare de adoptare a unor practici moderne, firești în orice țară în care statul își respectă cetățeanul. Evident că, lipsa unui contact direct cu cetățeanul recomandă găsirea unei soluții în care “dialogul” să fie unul cât mai simplu și eficient, obiectiv, de multe ori greu de atins într-o asemenea circumstanță din cel puțin două motive. Primul, pentru că limbajul statistic, de cele mai multe ori este unul ermetic, în care informația ce este comunicată cuprinde, în mod firesc, mulți termeni tehnici. Al doilea motiv este legat de faptul că, la un recensământ, trebuie să avem o evaluare exhaustivă a populației și, în mod firesc, nu toți cei care completează chestionarul de recensământ trebuie să cunoască termenii specifici din statistică.
În efortul de a găsi un compromis organizatorii acestei runde de recensământ au inserat pe site-ul oficial al recensământului (www.recensamantromania.ro) o secțiune de întrebări frecvente (www.recensamantromania.ro/intrebari-frecvente/). Sunt sigur că lista de 100 de întrebări grupate pe unsprezece categorii nu epuizează toate întrebările ce sunt ridicate de cei care vor completa chestionarul inserat pe platformă, dar clarifică cei mai importanți termeni întâlniți în prezentarea acestei acțiuni sau a termenilor folosiți în chestionar. În definirea acestori termeni, mulți dintre ei specifici statisticii oficiale la nivel mondial, sunt prezentați într-un limbaj mai puțin tehnic.
Astfel, „reședința obișnuită înseamnă locul în care o persoană își petrece în mod normal perioada de odihnă zilnică, independent de absențele temporare în scopul recreerii, al vacanței, al vizitelor la prieteni și rude, al afacerilor, al tratamentului medical sau al pelerinajelor religioase. Este considerată reședință obișnuită cea la care se locuiește neîntrerupt cu cel puțin 12 luni înainte de data de referință (1 decembrie 2021, în cazul de față) sau cea la care se manifestă intenția de a rămâne cel puțin 12 luni”. Înțelegerea corectă a acestui concept este esențială în calcularea populației rezidente a unei țări.
De foarte multe ori într-un limbaj comun folosim conceptul de populație a unei țări fără a clarifica înțelesul acestui concept. De aici apar foarte multe confuzii care duc, nu de puține ori, la concluzii greșite într-o analiză sau la o imagine greșită asupra instituției care oferă aceste date statistice. Astfel, începând cu anul 2013 în statistica oficială din România, INS calculează, în fiecare an, atât populația rezidentă a țării (definită în raport cu pragul de 12 luni), cât și populația după domiciliu (definită după domiciliul persoanei). De exemplu, în comunicatul de presă Nr.104 / 27 aprilie 2021, populația după domiciliu a României la 1 ianuarie 2021 a fost 22,089 milioane persoane, în timp ce populația rezidentă la 1 ianuarie 2021 a fost 19,186 milioane persoane. Când comparăm valorile celor doi indicatori statistici obținem o diferență de 2,903 milioane persoane. Aceasta este o difernță foarte mare care rezultă evident din gradul de cuprindere diferit al celor două concepte. În timp ce „Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale”, “Populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni”. Conform definițiilor de mai sus, în timp ce în populația după domiciliu includem și emigranţii, indiferent de perioada emigrării acestora, în populația rezidentă excludem emigranții care au părăsit România pentru o perioadă de cel puțin 12 luni (includem numai persoanele plecate în străinătate pentru o perioadă mai scurtă de 12 luni).
Din prezentarea de mai sus rezultă importanța clarificării conceptului de „reședință obișnuită” din chestionarul de recensământ. Evident că în foarte multe cazuri, domiciliul persoanei este același cu reședința obișnuită a persoanei. După cum, reședința obișnuită a persoanei poate fi sau nu oficializată printr-un act administrativ. În concluzie, la recensământul populației și locuințelor, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor reședință obișnuită (REGULAMENTUL-763_2008.pdf (recensamantromania.ro)) “înseamnă locul în care o persoană își petrece în mod normal perioada de odihnă zilnică, independent de absențele temporare în scopul recreerii, al vacanței, al vizitelor la prieteni și rude, al afacerilor, al tratamentului medical sau al pelerinajelor religioase”.
Au apărut unele semne de întrebare la indicatorul „Numărul persoanelor din gospodărie (prezente și temporar absente)”. Persoanele dintr-o gospodărie ce este constituită din două sau mai multe persoane care locuiesc împreună se pot afla într-una din următoarele situații: toate persoanele sunt prezente la locuință la momentul critic al recensământului; una sau mai multe persoane sunt plecate pe o perioadă mai scurtă de 12 luni într-o altă localitate sau în străinătate. Evident, în ambele situații sunt înregistrate la reședința respectivă toate persoanele din gospodărie. Din acest motiv în cadrul chestionarului, la această întrebare s-a introdus comentariul “prezente și temporar”.
Întrebarea referitoare la studii a mențiunii „La 1 Decembrie 2021 urmați vreo formă de învățământ ?” a avut în vedere faptul că la orice recensământ este stabilit un moment critic la care se măsoară caracteristicile populației sau ale locuințelor, indiferent de data la care sunt înregistrate datele de la populație sau din surse administrative.
O problemă ridicată în spațiul public se referă la posibilitatea utilizării datelor colectate la recensământ în alte scopuri decât cele statistice, de pildă în zona fiscală. În această privință răspunsul este unul categoric, NU ! De ce nu?! În primul rând pentru că prin chestionarul de recensământ nu sunt colectate date cu privire la valoarea locuinței, proprietarul locuinței (caracteristicile locuinței sunt declarate de cel care o ocupă efectiv și nu de către proprietar, dacă acesta nu lucuiește în ea), veniturile obținute de persoană sau de gospodărie într-o perioadă de timp etc. În al doilea rând, trebuie avut în vedere faptul că informațiile referitoare la spațiul locativ au fost cerute și sunt la toate recensămintele desfășurate în toate țările. În al treilea rând, precizez că informațiile culese sunt anonimizate odată cu finalizarea completării chestionarului. Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere că datele statistice nu sunt produse și diseminate la nivel individual, iar confidențialitatea reprezintă principiul de bază al statisticii oficiale din orice țară a Uniunii Europene. Citeste continuarea pe Contributors.ro
