- Introducere
- Decese și mortalitate. A dominat Sars-CoV-2?
- Reculul speranței de viață
- Natalitatea
- Ce perspective?
- În așteptarea Recensământului
- Introducere
Valul al 5-lea al pandemiei se apropie de sfârșit, fără a ști acum dacă este vorba de sfârșitul pandemiei ori de un posibil viitor val al 6-lea. Ministrul Sănătății își exprimă speranța că vom avea „… sărbătorile de Paști fără restricții”. Este un context în care analiza anului demografic 2021 și a efectelor demografice ale pandemiei își poate avea locul, nemaifiind îngroziți de comunicatele zilnice cu multe zeci de mii de persoane infectate și multe sute de decese prin Covid-19.
(Criminalul război din Ucraina („La folie d’un despote”- Ouest-France) nu ne poate împiedica să ne vedem de probleme noastre. Chiar triste fiind ele).
Institutul Național de Statistică a publicat nu demult datele asupra demografiei țării în luna decembrie și în întregul an 2021 [1]. Se știau din comunicatele lunare anterioare evoluțiile mișcării naturale a populației și agravarea situației demografice în anul care a trecut. Avem acum datele pe întregul an și tabloul demografic este aproape complet. Dintr-o anumită perspectivă, ce a adus anul 2021 este doar continuarea declinului populației și a depopulării țării și în cel de al 32-lea an al României de după anul 1989. Nou este faptul că proporția scăderii naturale în ansamblul declinului populației este net dominantă, în context de reducere a migrației externe în anii 2020 și 2021 prin restricțiile de circulație a persoanelor impuse de guverne în protejarea populațiilor naționale în fața virusului. Dintr-o altă perspectivă, sunt necunoscute astăzi urmările dramaticelor evoluții ale mortalității în anii 2020 și, îndeosebi, în anul 2021, asupra sănătății și mortalității populației după anul 2021. O surprinzător de mare creștere a mortalității prin boli non-Covid, dar survenită la persoane trecute prin infecție, alimentează prudența. Și în cazul evoluției natalității sunt semne de întrebare, provenite din potențialul impact al deteriorării nivelului de trai prin explozia tarifelor la energie și inflație ridicată. În fine, ne aflăm în prima fază a Recensământului Populației și Locuințelor iar la mijlocul lunii martie va începe recenzarea populației. Rezultatele recensământului sunt fundamentale pentru cunoașterea numărului populației rezidente pe localități, a structurilor demografice, culturale și educaționale ale populației, actualizând și corectând întregul tablou al demografiei țării și constituind fundamentul mult așteptatelor programe și măsuri de redresare a situației demografice ale Ministerului Familiei. În plus, recensământul ne va arăta dimensiunea și caracteristicile potențialului uman al țării chemat să transpună în viață prevederile ambițiosului și generosului Plan Național de Redresare și Reziliență.
Decese și mortalitate
Efectele negative considerabile ale pandemiei asupra mortalității în anul 2020 au fost preludiu al unei deteriorări de proporții incomparabil mai mari în anul 2021. Dacă în anul 2020 numărul total al deceselor a urcat la 299 mii, însemnând o majorare de 40 de mii comparativ cu anii anteriori, anul 2021 rămâne în istoria demografică a țării cu cel mai mare număr de decese după al Doilea Război Mondial: 335 mii (lăsând la o parte anii teribilei foamete din anii 1946-1947). Rata mortalității generale a atins 17,5 decese la 1000 locuitori, și ea plasându-se la nivelul cel mai ridicat după război.
Putem avea o dubă perspectivă a recrudescenței mortalității în anul 2021: cea a schimbărilor survenite în numărul deceselor prin cauze de deces semnificative, la nivelul întregului an, și cea a schimbărilor survenite în nivelul ratelor de mortalitate pe luni prin aceleași cauze.
Gruparea deceselor pe cauze de deces este adaptată unui demers care urmărește în primul rând radiografierea excepționalei mortalități prin coronavirus în anul 2021:
- C1: decesele prin toate cauzele de deces;
- C2: decesele prin alte cauze decât Covid-19 (decesele non-Covid);
- C3: decesele prin boli ale aparatului circulator și prin boli non-Covid ale aparatului
respirator, decese aflate în creștere considerabilă în anul 2021;
- C4: decesele prin Covid-19.
Numărul deceselor a crescut în anul 2021 cu 13 la sută. Dacă privim creșterea la nivelul cauzelor de deces, constatăm o ascensiune de 7 la sută la decesele prin boli ale aparatului circulator, de 8 la sută la cele prin boli-non-covid ale aparatului respirator și o imensă creștere la decesele prin Covid-19, de 160 la sută. Numărul deceselor prin toate celelalte cauze de deces a rămas aproape stabil. Dinamica diferită și-a pus amprenta pe structura ansamblului deceselor pe cauze în anul 2021 prin majorarea considerabilă a proporției deceselor prin coronavirus, de la 5 la 12 la sută. O creștere imensă, arătând virulența virusului. Ponderea deceselor prin bolile respiratorii non-Covid a rămas relativ constantă – 7,4 la sută, comparativ cu 7,7 la sută în anul anterior. S-a diminuat moderat proporția deceselor prin boli ale aparatului circulator, de la 54,9 la sută la 52,1, grupă de cauze de deces care domină net de multă vreme întreaga mortalitate din țara noastră. Prin veritabila explozie a deceselor prin coronavirus, s-a produs o schimbare de mare semnificație în structura deceselor prin cele două grupe de boli ale aparatului respirator, constând în inversarea proporțiilor deceselor prin Covid-19 și prin celelalte cauze (non-Covid) ale aparatului respirator: au dominat decesele prin cauzele din urmă în anul 2020 – 59 la sută, și cele prin Covid-19 în anul 2021, cu 62 la sută.
Folosirea ratelor lunare de mortalitate prin toate decesele și prin trei grupe de cauze de deces aduce elemente noi în cunoașterea manifestărilor mortalității prin evidențierea sezonalității agresiunii factorilor de risc, mai ales în cazul bolilor aparatului respirator. În figura 1 sunt prezentate ratele de mortalitate pe luni. A fost adăugată curba ratelor pe luni din anul 2019, an neafectat de pandemie și în care sezonalitatea fenomenului a fost una normală. Citeste continuarea pe Contributors.ro
