Au emigrat din România spre Europa occidentală peste trei milioane de români, din 2000 încoace. O parte au emigrat spre Italia și Portugalia. Și Italia și Portugalia sunt țări de prosperitate recentă, și au fost țări sărace în perioada postbelică. Și Portugalia și Italia au avut, între 1945-1970, emigrații masive. Când românii emigrează spre Italia sau Portugalia, emigrează printre oameni care au avut rude emigrate în acei ani vitregi.
Perioada de emigrație a durat puțin peste două decenii, și a fost stopată de instalarea prosperității occidentale în cele două țări. Același fenomen îl observăm și în Italia postbelică. Germania are 700 000 de italieni emigrați după 1945, și Elveția 500 000 de italieni. Emigrarea a fost intensă între 1946-1971, când economia italiană își revine complet. În sec. XX au emigrat definitiv 20 de milioane de italieni. Italienii emigranți lucrau în mine (Belgia) hoteluri (Elveția); în agricultură (Franța) și ca muncitori necalificați în Germania.
E vorba de 25 de ani de emigrare; probabil că și România va cunoaște o evoluție asemănătoare, iar emigrarea nu va fi un proces permanent, ci un episod din perioada de declin economic.
Putem crede că și emigrarea din România va încetini considerabil încă din următorii cinci ani. Între 1960-1970, PIB-ul per capita al Portugaliei crește de șapte ori, și emigrarea stopează, parte din considerente politice interne (revenirea democrației în Portugalia) parte din considerente economice externe (criza economică de după primul șoc petrolier) – dar și din cauze economice interne – creșterea economică a Portugaliei.
Reducerea decalajelor
Criteriul Anul România Spania Proporția PIB per capita 2000 1650 $ 14700 $ de 9,4 mai mic 2019 12900 $ 29600 $ de 2,3 mai mic PIB per capita la paritate a puterii de cumpărare 2000 5800 21 600 de 3,7 mai mic 2019 33 000 $ 43 000 $ de 1,3 mai mic salariul mediu anual 2000 1200 euro 17300 euro de 14 ori mai mic 2020 8400 euro 28 000 euro de 3,3 ori mai mic rata șomajului 2000 10 % 2019 3,9 %
Cele de mai sus pot părea cifre seci, dar, în nici o generație, România a redus foarte mult decalajele față de țările occidentale. Pur și simplu, și rata șomajului a scăzut, salariile au crescut în România, și în absolut, și comparativ cu salariile din vestul Europei. România intră în convergență, nu doar ca legi, ci și ca nivel de trai și ca venituri, cu Europa apuseană. Comparațiile cu alte țări vestice, Grecia și Portugalia, sunt și mai favorabile:
Criteriul Anul România Grecia Proporția PIB per capita 2000 1650 $ 12000 $ 7,2 x 2019 12900 $ 19 000 1,47 x PIB per capita la paritate a puterii de cumpărare 2000 5800 $ 19 500 $ 3,36 x 2019 33 000 $ 32 500 $ egal salariul mediu anual 2000 1200 euro 18000 euro 15 x 2020 8400 euro 17600 euro 2,09 x
Cum vedem, România trece de la un salariu de 15 ori mai mic decât cel al Greciei la unul care e la jumătatea celui din Grecia. Iar ca putere de cumpărare, cele două țări sunt la paritate.
Un alt parametru cu putere predictivă importantă e scăderea natalității după 1990, care duce, pe termen lung, la scăderea șomajului. România se apropie de deceniul în care se vor pensiona decrețeii (născuți între 1967-1970) cele mai numeroase cohorte de vârstă ale României, care vor fi înlocuite de cei născuți acum 20 de ani. 2026 e ultimul an în care deficitul va fi suportabil.
Citeste intreg articolul si comentează pe Contributors.ro
